Pagini
- Pagina de pornire
- Articole recomandate
- 50 de articole pentru suflet: selecție de pe blogul Hrab Alexandru
- Despre mine
- Dezvoltare personală
- Linkuri psihologie și sociologie + dezvoltare personală
- Diferite linkuri
- Despre Țara Sfântă
- Predici
- Filme
- Rugăciuni
- Povești moralizatoare
- Conferințe
- De pe Facebook adunate
- Materiale pentru religie ortodoxa
- Colinde
- Citate
- Cărți
- Desene animate din 1990-2000: Marcelino pan y vino
- Pagina dedicat videografiei (pasiune)
- Să-i ajutăm pe cei de lângă noi
- Desene animate din 1990-2000: Marcelino pan y vino S02
- Film: Sf. Paisie - Sezonul 2
Bine ați venit!
Doamne Iisus Hristoase, Dumnezeu nostru, binecuvintează cu binecuvântarea Ta cea cerească pe toți cei ce vor citi acest blog. Deschide-le lor inima ca să înțeleagă cuvintele din el. Ferește-i de toată rătăcirea și Te preamărește în viața lor, făcându-i instrumente ale voinței Tale sfinte.
Faceți căutări pe acest blog
marți, 2 aprilie 2019
luni, 1 aprilie 2019
marți, 12 martie 2019
duminică, 10 martie 2019
luni, 14 ianuarie 2019
Biserica Nașterii Domnului (Betleem)
vineri, 4 ianuarie 2019
Semnificația Bobotezei - IPS Laurențiu Streza (Adaptare)
Semnificația Bobotezei[1]
Boboteaza este una dintre marile sărbători ale Bisericii, însă de multe ori este redusă la câteva imagini familiare: apa sfințită, mersul preotului cu Iordanul, stropirea caselor și obiceiurile populare. Dincolo de acestea se ascunde însă o semnificație profundă, care privește întreaga existență a omului. În această zi nu este vorba doar despre un eveniment petrecut acum două mii de ani pe malurile Iordanului, ci despre un moment în care Dumnezeu Se descoperă lumii și omul primește posibilitatea unei vieți noi.
Postul din ajunul Bobotezei
Postul din ajunul Bobotezei
Ziua
Ajunului Bobotezei (5 ianuarie) este, de asemenea, zi de
ajunare, adică post desăvârșit până la vremea ceasului IX. Postul din această
zi este păstrat prin tradiție din adâncă vechime (secolele IV-VI), când
catehumenii, care urmau să primească Botezul în seara acestei zile, posteau
pentru a se putea împărtăși la Liturghia credincioșilor, la care luau parte
pentru prima dată, după Botez. Astăzi creștinii postesc în această zi pentru a
putea gusta cu vrednicie din apa sfințită la Aghiasma mare.
Despre vechimea postului din ajunul
Bobotezei aveam mărturie în Constituțiile Apostolice: „Înainte de botez să postească însă cei ce se botează, căci Domnul a
fost mai întâi botezat de Ioan și a petrecut în pustie, după aceea a postit
patruzeci de zile și patruzeci de nopți [...]. Cine se inițiază în moartea Lui
trebuie mai întâi să postească și apoi să se boteze”.
Se face dezlegare la untdelemn și vin
(după vecernie)[1].
[1]
Preot Prof. Univ. Dr. Ene Braniște, Liturgică
generală cu noțiuni de artă bisericească, arhitectură și pictură creștină –
vol. I-, Ediție a treia, revizuită și completată de Pr. Prof. Dr. Nicolae D.
Necula, Basilica, București, 2015, p. 378.
