Doamne Iisus Hristoase, Dumnezeu nostru, binecuvintează cu binecuvântarea Ta cea cerească pe toți cei ce vor citi acest blog. Deschide-le lor inima ca să înțeleagă cuvintele din el. Ferește-i de toată rătăcirea și Te preamărește în viața lor, făcându-i instrumente ale voinței Tale sfinte.
Am
făcut fotografia aceasta la Trieste, pe malul Adriaticii. Nu am fotografiat
atunci ceva spectaculos în mod intenționat: doar doi oameni așezați unul lângă
altul, privind apa. Dar revăzând imaginea și o postare de la Pr. diacon Nicolae
Hulpoi mi-am dat seama că uneori o fotografie simplă poate spune mai mult decât
pare. Doi oameni, unul lângă altul, privind în aceeași direcție — poate că
aceasta este una dintre cele mai frumoase imagini ale iubirii dintre soți.
M-am
gândit astăzi la Parabola fiului risipitor, pentru mine cea mai frumoasă din
Sfânta Scriptură și, mai ales, la durerea tatălui care își așteaptă copilul. Un
lucru care emoționează profund: durerea tatălui.
De
obicei vorbim despre greșeala fiului, despre plecarea lui, despre risipire și
despre pocăință. Dar poate că merită să privim și dinspre tată.
Pr.
Teofil Părăian – Ortodoxie și bucurie | Conferință duhovnicească
„Toți
trebuie să ne bucurăm. Toți suntem chemați la bucurie. Toți suntem îndrumați să
ne bucurăm și să fim lucrători de bucurie.”
În
această conferință, Părintele Teofil Părăian, unul dintre marii
duhovnici români contemporani, vorbește despre bucuria creștină și
despre felul în care credința ortodoxă îl cheamă pe om la o viață trăită în
nădejde, lumină și apropiere de Dumnezeu.
Când păcătoșii intră înaintea celor „religioși” în
Împărăția lui Dumnezeu
Uneori
mă gândesc la un lucru care pare nedrept la prima vedere: s-ar putea ca oameni
cu un trecut foarte greu — tâlhari, desfrânați, criminali, oameni care au făcut
mult rău — să intre în Împărăția lui Dumnezeu înaintea unora care au fost toată
viața în Biserică.
Dar
Hristos Însuși spune: „Vameșii și desfrânatele merg înaintea voastră în
împărăția lui Dumnezeu” (Matei 21, 31).
Sfântul
Paisie Aghioritul: Greșelile părinților le plătesc copiii
Sfântul
Paisie Aghioritul vorbește, cu multă sinceritate și discernământ, despre
suferința copiilor provocată uneori chiar de greșelile părinților.
În
acest cuvânt, Sfântul Paisie arată cât de mult poate influența comportamentul
părinților sufletul unui copil și avertizează asupra asprimii, nepăsării și
lipsei unei adevărate educații creștine.
„Greșelile
părinților le plătesc copiii.”
Dar
mesajul său nu este unul lipsit de speranță. Dumnezeu nu-i părăsește pe copiii
nedreptățiți și poate rândui împrejurări prin care aceștia să găsească drumul
spre credință și spre vindecare sufletească.
Sfântul
Paisie vorbește și despre puterea pocăinței părinților, despre rugăciunea
pentru copii și despre modul minunat în care Dumnezeu poate întoarce spre bine
chiar și situațiile care par fără ieșire.
Un
cuvânt de mare actualitate pentru părinți, bunici, educatori și pentru toți cei
preocupați de formarea sufletească a copiilor.
Dacă
acest material v-a fost de folos, îl puteți distribui și celor care au nevoie
de un asemenea cuvânt.
De ce ne rugăm pentru cei morți? Argumente biblice și patristice
Teologie ortodoxă • Viața de după moarte • Rugăciunea pentru cei adormiți
Moartea unui om drag ridică inevitabil o întrebare: ce mai putem face pentru el după ce a plecat din această lume? Mai are vreun rost să ne rugăm pentru cineva care nu mai poate răspunde chemării noastre? Îi poate fi de folos pomenirea la Sfânta Liturghie? Poate rugăciunea celor vii să influențeze starea sufletului după moarte?
Biserica Ortodoxă răspunde afirmativ: rugăciunea pentru cei adormiți este o expresie a iubirii, a comuniunii Bisericii și a credinței în milostivirea lui Dumnezeu.
Creștinii nu se roagă pentru cei morți din simplul atașament față de o tradiție moștenită, ci pentru că mărturisesc că moartea trupească nu înseamnă dispariția persoanei și nici încetarea legăturii sale cu Biserica.
.png)
