Acatistul Sfintei Teodora de la Sihla – 7 august

 

Acatistul Sfintei Teodora de la Sihla – 7 august

 

Condac 1:

 

Veniți, toți cei iubitori de Hristos, cu credință și cu evlavie la pomenirea Cuvioasei Maicii noastre Teodora, care în pustia Sihlei în mari nevoințe a petrecut și lumină sihaștrilor s-a făcut. Cu laude să slăvim pe Dumnezeu și să cinstim pe cuvioșii Lui, zicând: Bucură-te, Cuvioasă Teodora, a Moldovei duhovnicească floare!

 

Icos 1:

 

Îngerească râvnă din tinerețe având, Teodora, părinții și familia părăsind, departe de lume ai fugit și lui Hristos Dumnezeu cu mare evlavie ai slujit. Pentru care noi, smeriții, cu laude te cinstim:

Bucură-te, mlădiță sfântă care prin Sfântul Botez în Hristos te-ai altoit;

Bucură-te, Cuvioasă Teodora, care din copilărie lui Hristos Dumnezeu ai slujit;

Bucură-te, căci glasul Evangheliei Lui ai ascultat;

Bucură-te, că pentru dragostea Lui de lume te-ai depărtat;

Bucură-te, că slava veacului de acum ai trecut-o cu vederea;

Bucură-te, că spre slava lui Hristos ai alergat cu toată puterea;

Bucură-te, că necazurile veacului de acum pe tine nu te-au împiedicat;

Bucură-te, slugă credincioasă a Marelui Împărat;

Bucură-te, mlădiță tânără, cu rod preafrumos;

Bucură-te, mielușea blândă a lui Hristos;

Bucură-te, că poruncilor Evangheliei lui Hristos ai fost ascultătoare;

Bucură-te, a sfinților pustnici vrednică următoare;

Bucură-te, Cuvioasă Teodora, a Moldovei duhovnicească floare.

 

Condac 2:

 

La marea stăruință a părinților tăi te-ai căsătorit, dar prea scurtă vreme în căsătorie ai viețuit. Pe soțul tău la un gând cu tine l-ai adus, căci, părăsind lumea, amândoi la viața monahicească v-ați dus și lui Dumnezeu ați cântat: Aliluia!

 

Icos 2:

 

La Mănăstirea Vărzărești, cu bătrâna stareță Paisia ai viețuit și pildă de ascultare tuturor călugărițelor ai fost, pentru care cu laudă te cinstim:

Bucură-te, Teodora, că prin ascultare și smerenie lui Hristos ai urmat;

Bucură-te, că și Mântuitorul nostru prin ascultare pe noi ne-a răscumpărat;

Bucură-te, că prin ascultare și tăierea voii muceniță te-ai arătat;

Bucură-te, că prin ascultare smerenie ai câștigat;

Bucură-te, că prin rugăciune și tăierea voii tale partea Mariei ai ales;

Bucură-te, că prin smerenie și ascultare roadele mântuirii ai cules;

Bucură-te, că ascultarea și rugăciunea ți-au fost bogăție;

Bucură-te, că, aceasta înțelegând-o, cununa lor sfântă ți-ai ales ție;

Bucură-te, că prin ascultare și rugăciune mintea ți-ai luminat;

Bucură-te, că, venind prigoana turcilor, la pustie cu stareța ta ai plecat;

Bucură-te, că pustia și liniștea v-au fost folositoare;

Bucură-te, Cuvioasă Teodora, a Moldovei duhovnicească floare.

 

Condac 3:

 

Ajungând în pustie cu stareța ta Paisia, aceasta întru Domnul a adormit, iar tu singură rămânând, fără de nici o mân­gâiere, cu rugăciunea te întăreai și din inimă lui Dumnezeu cântai: Aliluia!

 

Icos 3:

 

După adormirea fericitei tale starețe Paisia, către locurile părintești ai socotit să vii și un loc de liniște în munții Neamțului ți-ai ales. Pentru care noi ne-vrednicii, cinstind a ta dorință, cu evlavie te lăudăm:

Bucură-te, că loc de liniște și de pustnicie ai căutat;

Bucură-te, că pentru aceasta starețului Varsanufie al Sihăstriei ai cerut sfat;

Bucură-te, că, după sfătuirea lui, în pustia Sihlei ai plecat;

Bucură-te, că, acolo ajungând, cu lacrimi din inimă lui Dumnezeu ai mulțumit;

Bucură-te, că foarte te-ai bucurat de acel loc liniștit;

Bucură-te, că în peștera cea de sub stâncă ai locuit;

Bucură-te, că acolo cu măcriș și verdețurile pustiei te-ai hrănit;

Bucură-te, că duhovnicul tău, ieroschimonahul Pavel, aici te-a găsit;

Bucură-te, că prin duhovnicești sfaturi te-a povățuit;

Bucură-te, că de Preacuratele Taine te-ai învrednicit;

Bucură-te, că nevoința pustniciei cu mare dragoste o ai primit;

Bucură-te, că a iubitorilor de liniște ai fost vrednică următoare;

Bucură-te, Cuvioasă Teodora, a Moldovei duhovnicească floare.

 

Condac 4:

 

Ziua și noaptea petrecând în rugăciunea cea cu lacrimi și în meditațiile cele duhovnicești, din inimă suspinând, lăudai pe Dumnezeu, cântând: Aliluia!

 

Icos 4:

 

Petrecând vreme îndelungată în pustia Sihlei, cu lacrimi duhovnicești mai mult decât cu hrana trupului te întăreai și cu nădejdea veșnicelor bucurii în toată vremea te mângâiai. Pentru care și noi nevrednicii te lăudăm:

Bucură-te, că prin rugăciune neîncetată dragostea lui Dumnezeu ai câștigat;

Bucură-te, că pe treptele urcușului duhovnicesc te-ai ridicat;

Bucură-te, că pe treapta făptuirii morale repede ai ajuns;

Bucură-te, că pe treapta vederii sfinte te-ai suit;

Bucură-te, că pe treptele îndumnezeirii prin har ai urcat;

Bucură-te, că și din îndumnezeirea cea după har ai gustat;

Bucură-te, că inima ta cu lacrimile dragostei de Dumnezeu o adăpai;

Bucură-te, că sufletul tău cu nădejdea veșnicelor bunătăți îl mângâiai;

Bucură-te, că trupul tău cu puțină hrană îl hrăneai;

Bucură-te, că din verdețurile pustiei și din apă puțin gustai;

Bucură-te, că ochii minții pururea priveau bunătățile viitoare;

Bucură-te, Cuvioasă Teodora, a Moldovei duhovnicească floare.

 

Condac 5:

 

Multe ispite și năluciri de la draci ai întâmpinat, fericită Teodora. Dar având în sufletul tău dragostea lui Hristos, pe toate le-ai biruit și pentru toate ai cântat lui Dumnezeu laudă de mulțumire: Aliluia!

 

Icos 5:

 

Având mintea luminată de Prea Sfântul Duh, ai trecut cu vederea ispitele cele de-a stânga și cele de-a dreapta, care de multe ori năvăleau asupra ta. Căci prin darul lui Dumnezeu cunoscând vicleniile duhurilor celor rele, pururea la rugăciunile cu lacrimi către Dumnezeu ai alergat. Pentru care și noi cu evlavie te lăudăm:

Bucură-te, stâncă duhovnicească, pe care ispitele viclenilor draci nu au clintit-o;

Bucură-te, că, având darul lui Dumnezeu, pe toate le-ai biruit;

Bucură-te, căci cu multă smerenie lui Dumnezeu te rugai;

Bucură-te, căci din adâncul inimii tale către El strigai;

Bucură-te, că frigul, foamea și singurătatea, pentru Hristos ai răbdat;

Bucură-te, că liniștea și rugăciunea pe tine te-au ajutat;

Bucură-te, că postirea și înfrânarea nu le-ai împuținat;

Bucură-te, că neîncetata rugăciune cu umilință tărie ți-a dat;

Bucură-te, că prin rugăciune fierbinte ai biruit;

Bucură-te, că prin nevoințe duhovnicești ai sporit;

Bucură-te, că prin trezvia minții pururea ai fost rugătoare;

Bucură-te, că prin post și rugăciune sfinților sihaștri ai fost următoare;

Bucură-te, Cuvioasă Teodora, a Moldovei duhovnicească floare.

 

Condac 6:

 

Șaizeci de ani ai petrecut în pustia Sihlei în post și în rugăciune, răbdând cu bărbăție nevoințele pustniciei, și din inimă lui Dumnezeu cântai: Aliluia!

 

Icos 6:

 

Duhovnicul tău, Părintele Pavel, venea din când în când la tine, aducându-ți pesmeți și altă hrană pustnicească. Iar tu, cu mare smerenie a inimii, la el te spovedeai și sfaturi duhovnicești îi cereai, pe care în inimă le scriai. Pentru care și noi, văzând a ta iscusință, te lăudăm:

Bucură-te, că din copilărie Sfintele Scripturi le-ai citit;

Bucură-te, căci cu învățăturile Sfinților Părinți pe tine te-ai întărit;

Bucură-te, că învățăturile Sfinților Părinți în viață te-au călăuzit;

Bucură-te, că viața pustnicilor ai căutat;

Bucură-te, că învățăturile lor pe tine te-au luminat;

Bucură-te, că, prin rugăciune și citire, trezvia minții ai câștigat;

Bucură-te, că Mântuitorul, pururea te-ai rugat;

Bucură-te, că pe Maica Domnului pururea o ai lăudat;

Bucură-te, că pe ea pururea mijlocitoare către Mântuitorul o aveai;

Bucură-te, că în desăvârșire prin rugăciunile ei sporeai;

Bucură-te, că și rugăciunile sfinților pururea ai cerut;

Bucură-te, sfântă, către Sfânta Treime pururea rugătoare;

Bucură-te, Cuvioasă Teodora, a Moldovei duhovnicească floare.

 

Condac 7:

 

Mângâiatu-te-ai cu nădejdea veșnicelor bucurii și toate luptele și ispitele veacului de acum cu bărbăție de suflet le-ai primit, căci muntele s-a deschis prin rugăciunea ta, cântând cu mulțumire pentru toate lui Dumnezeu: Aliluia!

 

Icos 7:

 

Toate ispitele și luptele care de la lume, de la trup și de la diavol asupra ta au venit, cu darul și cu ajutorul lui Dumnezeu le-ai biruit. Cu lacrimi și suspin, din adâncul inimii rugându-te, ai luat de la El îndurare, de aceea și noi cu smerenie te lăudăm:

Bucură-te, Cuvioasă Teodora, sluga lui Hristos cea preaînțeleaptă;

Bucură-te, că, având milă de la El, ai mers pe calea cea dreaptă;

Bucură-te, că de la El pururea ajutor ai luat;

Bucură-te, slugă înțeleaptă care pururea Lui ai urmat;

Bucură-te, că toate cele ale veacului de acum le-ai trecut cu vederea;

Bucură-te, că Hristos Iisus ți-a fost ție toată mângâierea;

Bucură-te, albină duhovnicească ce mierea Duhului Sfânt ai adunat;

Bucură-te, că în cugetarea cuvintelor Domnului mare dulceață ai aflat;

Bucură-te, privighetoare duhovnicească, ce pururea lui Hristos ai cântat;

Bucură-te, porumbiță cuvântătoare, ce pururea pe Hristos ai lăudat;

Bucură-te, Cuvioasă Teodora, a vieții pustnicești râvnitoare;

Bucură-te, a multor sihaștri vrednici următoare;

Bucură-te, Cuvioasă Teodora, a Moldovei duhovnicească floare.

 

Condac 8:

 

Avut-ai pururea în minte Patericul și învățăturile celor ce în pustie au locuit și cu desăvârșirea s-au împodobit. De aceea și tu cu mare dragoste în urma lor ai alergat și lui Dumnezeu din toată inima ai cântat: Aliluia!

 

Icos 8:

 

Ajuns-ai la adânci bătrâneți locuind în pustia Sihlei și duhovnicul tău, Pavel, trecând către Domnul, postit-ai patruzeci de zile pregătindu-te cu rugăciune pentru viața viitoare. De aceea și noi, înțelegând minunata nevoință, te lăudăm:

Bucură-te, căci cu îndelungă răbdare în pustia Sihlei ai viețuit;

Bucură-te, că, având candela rugăciunii aprinsă în inimă, așteptai pământescul sfârșit;

Bucură-te, că în credință roditoare Domnul te chema la Sine;

Bucură-te, că din inimă doreai să te sfârșești cu bine;

Bucură-te, că împărtășirea cu Preacuratele Taine foarte o doreai;

Bucură-te, că pentru aceasta lui Dumnezeu mult te rugai;

Bucură-te, că Bunul Dumnezeu rugăciunea ta a auzit;

Bucură-te, că de sufletul tău El s-a îngrijit;

Bucură-te, că prin niște păsări pe tine te-a descoperit;

Bucură-te, că acele păsări, în trapeza Sihăstriei, pe geamul deschis intrau;

Bucură-te, că pentru tine pâine de pe masă luau;

Bucură-te, căci cu pâinea în cioc spre Sihla zburau;

Bucură-te, că Dumnezeu a vrut să te descopere prin aceste zburătoare;

Bucură-te, Cuvioasă Teodora, a Moldovei duhovnicească floare.

 

Condac 9:

 

Văzând călugării din Sihăstria că păsările luau pâine de pe masă și zburau cu ea numai spre Sihla, s-au luat după ele, iar păsările se opreau ca și cum i-ar aștepta. Și așa, prin aceste păsări, te-au găsit pe tine, pentru care laudă au dat lui Dumnezeu, cântând: Aliluia.

 

Icos 9:

 

Ajuns-au frații care urmăreau păsările, odată cu noaptea, în pustia Sihlei, unde deodată au văzut între stânci o lumină mare și venind mai aproape lumina a dispărut și le-ai spus: „Părinților, aruncați-mi o haină”. Și unul din frați ți-a aruncat rasa sa ca să te îmbraci, iar noi, mirându-ne de această descoperire a ta, glăsuim:

Bucură-te, Cuvioasă Teodora, care în pustie ai îmbătrânit;

Bucură-te, că în mare sărăcie ai viețuit;

Bucură-te, că și hainele de pe tine toate au putrezit;

Bucură-te, că Bunul Dumnezeu pe tine te-a descoperit;

Bucură-te, că pe frații care la tine au venit i-ai rugat;

Bucură-te, că le-ai zis: Să vină duhovnicul Antonie neîntârziat;

Bucură-te, că frații aceia, cu bucurie, la Sihăstria au alergat;

Bucură-te, că pe duhovnicul Antonie despre tine l-au înștiințat;

Bucură-te, că el, auzind, foarte s-a bucurat;

Bucură-te, că, luând la sine Preacuratele Taine, spre Sihla a plecat;

Bucură-te, că ajungând duhovnicul Antonie, pe tine te-a spovedit și cuminecat;

Bucură-te, maică smerită, a pustiei luminătoare;

Bucură-te, Cuvioasă Teodora, a Moldovei duhovnicească floare.

 

Condac 10:

 

Arătatu-te-a Dumnezeu pe tine, Cuvioasă Teodora, ca pe o luminătoare a pustiei Sihlei; pentru care monahii și frații Sihăstriei au dat slavă lui Dumnezeu, cântând: Aliluia!

 

Icos 10:

 

Îngropat-au cu mare evlavie părinții și frații Sihăstriei sfântul tău trup în peștera unde te-ai nevoit. Auzind, bine-credin­cioșii creștini la sfintele tale moaște alergau cu credință și evlavie închin-ndu-se și te lăudau, zicând așa:

Bucură-te, Cuvioasă Teodora, care cu viețuirea ta pustia Sihlei o ai sfințit;

Bucură-te, căci cu sfintele tale moaște pustia Sihlei o ai împodobit;

Bucură-te, că sfintele tale moaște multă vreme în pustia aceasta au luminat;

Bucură-te, căci prin pronia lui Dumnezeu în altă parte s-au mutat;

Bucură-te, că în amintirea ta, o bisericuță de lemn s-a zidit;

Bucură-te, că această bisericuță cu hramul „Schimbării la Față” s-a sfințit;

Bucură-te, că de sute de ani creștinii spre peștera ta călătoresc;

Bucură-te, că pentru evlavia ta pururea se ostenesc;

Bucură-te, că și biserica Sfântului Ioan Botezătorul aproape de peștera ta s-a zidit;

Bucură-te, că în Schitul Sihla mulți călugări s-au nevoit;

Bucură-te, maică, a poruncilor Evangheliei păzitoare;

Bucură-te, sfântă, a nevoințelor pustnicești următoare;

Bucură-te, Cuvioasă Teodora, a Moldovei duhovnicească floare.

 

Condac 11:

 

Toate cetele de monahi și monahii cinstesc cu evlavie pomenirea ta, Cuvioasă Teodora și, aducându-și aminte de nevoințele tale, cu credință laudă pe Dumnezeu, care pe tine te-a întărit a urma cuvioșilor părinți și a cânta Lui: Aliluia!

 

Icos 11:

 

Auzit-a vestea sfințeniei tale Ieroschimonahul Elefterie, cel care în lume ți-a fost soț, care venind la Sihla și aflând peștera ta, cu multe lacrimi și suspine, a început a zice către tine așa:

Bucură-te, Cuvioasă Teodora, care din tinerețe pe Hristos ai iubit;

Bucură-te, că, părăsind lumea, în această pustie ai venit;

Bucură-te, că și pe mine la viață călugărească m-ai îndemnat;

Bucură-te, că sfatul și îndemnul tău le-am urmat;

Bucură-te, că pentru aceasta duhovnicește m-am bucurat;

Bucură-te, că după plecarea din lume înapoi nu te-ai mai uitat;

Bucură-te, că lui Hristos cu mare nevoință ai urmat;

Bucură-te, că în pace și sfințenie călătoria ai săvârșit;

Bucură-te, că pe Hristos din toată inima L-ai iubit;

Bucură-te, că pentru dragostea Lui în toată vremea te-ai nevoit;

Bucură-te, maică, a vieții celei pustnicești râvnitoare;

Bucură-te, a pustiei sfântă locuitoare;

Bucură-te, Cuvioasă Teodora, a Moldovei duhovnicească floare.

 

Condac 12:

 

Darul lui Dumnezeu te-a umbrit pe tine, Cuvioasă Teodora, și ți-a ajutat până în sfârșit a sluji Lui în pustnicească nevoință. Pentru care, în toată viața ta, din inimă I-ai cântat: Aliluia!

 

Icos 12:

 

Trecut-au sute de ani și numai stâncile de la Sihla cu peștera ta mărturisesc viețuirea cea pustnicească în care atâția ani ai viețuit. Și astăzi mulțime de monahi și monahii, precum și mare mulțime de credincioși aleargă cu sete duhovnicească să vadă peștera în care te-ai nevoit și să-ți ceară sfintele tale rugăciuni în ajutorul lor. Pentru care și noi pe tine te cinstim cu aceste smerite laude:

Bucură-te, Teodora, că nevoințele vieții pustnicești le-ai răbdat;

Bucură-te, că prin post și rugăciune în toată vremea te-ai înarmat;

Bucură-te, că până azi binecredincioșii creștini cu evlavie ție ți se închină;

Bucură-te, a lui Hristos cerească albină;

Bucură-te, că mierea cea duhovnicească în sufletul tău ai purtat;

Bucură-te, că pe Dumnezeu din toată inima L-ai iubit;

Bucură-te, că El cu al Său dar te-a miluit;

Bucură-te, că prin viețuirea ta ca o lumină ai strălucit;

Bucură-te, că fecioarelor celor înțelepte ai urmat;

Bucură-te, că numai fericirea cea veșnică ai căutat;

Bucură-te, că tuturor poruncilor lui Hristos ai fost împlinitoare;

Bucură-te, că dreapta credință ai făcut-o roditoare;

Bucură-te, Cuvioasă Teodora, a Moldovei duhovnicească floare.

 

Condac 13:

 

O, Prea Cuvioasă Maică Teodora, fiind acum în ceata înțeleptelor fecioare și având îndrăzneală către Prea Înaltul nostru Mântuitor, adu-ți aminte și de noi, nevrednicii, care suntem în acest veac, petrecând în lupte, în ispite și în necazuri, ca prin sfintele tale rugăciuni să aflăm și noi milă și îndurare de la Dumnezeu, învrednicindu-ne a cânta Lui în veci: Aliluia! (de trei ori)

 

Apoi Icosul 1: Îngerească râvnă... și Condacul 1: Veniți, toți cei iubitori…

 

Icos 1:

 

Îngerească râvnă din tinerețe având, Teodora, părinții și familia părăsind, departe de lume ai fugit și lui Hristos Dumnezeu cu mare evlavie ai slujit. Pentru care noi, smeriții, cu laude te cinstim:

Bucură-te, mlădiță sfântă care prin Sfântul Botez în Hristos te-ai altoit;

Bucură-te, Cuvioasă Teodora, care din copilărie lui Hristos Dumnezeu ai slujit;

Bucură-te, căci glasul Evangheliei Lui ai ascultat;

Bucură-te, că pentru dragostea Lui de lume te-ai depărtat;

Bucură-te, că slava veacului de acum ai trecut-o cu vederea;

Bucură-te, că spre slava lui Hristos ai alergat cu toată puterea;

Bucură-te, că necazurile veacului de acum pe tine nu te-au împiedicat;

Bucură-te, slugă credincioasă a Marelui Împărat;

Bucură-te, mlădiță tânără, cu rod preafrumos;

Bucură-te, mielușea blândă a lui Hristos;

Bucură-te, că poruncilor Evangheliei lui Hristos ai fost ascultătoare;

Bucură-te, a sfinților pustnici vrednică următoare;

Bucură-te, Cuvioasă Teodora, a Moldovei duhovnicească floare.

 

Condac 1:

 

Veniți, toți cei iubitori de Hristos, cu credință și cu evlavie la pomenirea Cuvioasei Maicii noastre Teodora, care în pustia Sihlei în mari nevoințe a petrecut și lumină sihaștrilor s-a făcut. Cu laude să slăvim pe Dumnezeu și să cinstim pe cuvioșii Lui, zicând: Bucură-te, Cuvioasă Teodora, a Moldovei duhovnicească floare!

 

Rugăciune către Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla

O, Prea Cuvioasă Maică Teodora, care din copilărie pe Hristos L-ai iubit și pentru dragostea Lui în toată viața ta te-ai nevoit; multe nevoințe și ispite ai suferit și în viața cea pustnicească, cu darul lui Dumnezeu ai sporit. Cu mulțimea înfrânării și a lacrimilor celor duhovnicești, sufletul tău l-ai luminat și în singurătatea pustiei cu isprăvile faptelor tale celor bune ai strălucit. Pustia Sihlei cu viața ta o ai sfințit și pildă sihaștrilor te-ai făcut. Iar Prea Bunul Dumnezeu, la vremea cuvenită, sfințenia vieții tale a descoperit-o și ca pe o comoară ascunsă lumii te-a arătat.

De aceea și noi nevrednicii, cu evlavie și cu credință, cerem sfintele tale rugăciuni, și te chemăm, roagă-te Prea Înduratului nostru Mântuitor, ca și noi păcătoșii în vremea vieții noastre și în vremea sfârșitului nostru să dobândim mila și mântuirea Lui, spre a slăvi și a ne închina în veacul de acum și în cel viitor Tatălui și Fiului și Sfântului Duh în vecii vecilor. Amin!

Lista celor 50 de cărți recomandate de către rectorul UBB, Daniel David

 Lista celor 50 de cărți recomandate de către rectorul UBB, Daniel David

 

 

Notă: Ordinea lucrărilor (poziţia în Top) nu exprimă valoarea lor, ci perioadele de vârstă şi competenţele pe care le vizează (le cer şi/sau le formează), corespunzând celor cinci categorii menţionate în introducere (în cadrul fiecărei categorii ordinea este în funcţie de înlănţuirea logică, psihologică şi/sau istorică). Cele mai multe lucrări din Top-50 sunt cărţi din literatura internaţională; deşi lucrările româneşti nu se regăsesc în număr mare în Top-50 (suferind, din punctul meu de vedere, mai ales la originalitate/primatul ideilor), ele se regăsesc în număr mare în Top-100 personal.” a spus rectorul UBB, Daniel David.

În contextul solicitărilor venite din partea mai multor edituri pentru a-și împărtăși recomandările literare, Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai (UBB), a decis să facă publică lista sa de top-50 cărți pe blogul său personal. Această practică, inspirată de tendințele internaționale, are scopul de a promova cultura și lectura.

„Iată, mai jos, cele mai importante 50 de lucrări care fac parte din bagajul meu intelectual, pe care le-am aprofundat pe verticală (sic!); nu am inclus aici poezia, care ar trebui să aibă o categorie aparte (dacă aş face-o, ţin să spun că i-aş include obligatoriu pe Eminescu şi Blaga). Titlurile cărţilor sunt prezentate în limba în care le-am citit (pe multe dintre ele le-am citit în engleză, când am studiat/lucrat în SUA). Ele pot fi grupate în cinci categorii:

Lucrările 1-11: Fundamentale pentru copilărie (formarea personalităţii)

Lucrările 12-14: Fundamentale pentru dezvoltarea imaginaţiei

Lucrările 15-22: Fundamentale pentru stabilizarea şi nuanţarea personalităţii

Lucrările 23-36: Fundamentale pentru minte şi anvergură intelectuală/culturală (cum să înţelegem corect lumea şi pe noi înşine)

Lucrările 37-50: Fundamentale pentru înţelepciune (cum să ne înţelegem pe noi înşine, în mod adecvat, în raport cu viaţa cotidiană).

1.      Biblia (care merită comparată în perioada adultă cu Coranul, Scrierile Vedice şi Budiste)

2.      Basme (Andersen, Creangă, Ispirescu, fraţii Grimm)

3.      Legendele Olimpului (în adaptarea lui Mitru Alexandru)

4.      Homer: Iliada (la care trebuie adăugate Odiseea şi lucrarea lui Vergilius: Eneida)

5.      M. Ludemis: Icar

6.      K. May: Winnetou (dar merită citite toate lucrările din serie)

7.      J. Verne: 20.000 de Leghe Sub Mări (dar merită citite toate lucrările din serie)

8.      D. Defoe: Robinson Crusoe

9.      M. Twain: Aventurile lui Huckleberry Finn

10.  J. London: Chemarea Străbunilor (Sălbăticiei, aş fi spus eu)

11.  A. Dumas: Contele de Monte Cristo

12.  I. Asimov: Roboţii de pe Aurora (dar şi Zeii Înşişi)

13.  J.R.R. Tolkien: The Hobbit (dar şi Lord of the Rings)

14.  L. Carroll: Alice in Wonderland

15.  M. Eliade: Maitreyi

16.  U. Eco: Numele Trandafirului

17.  T. Mann: Muntele Vrăjit

18.  H. Hesse: Jocul cu Mărgele de Sticlă

19.  E. Hemingway: The Snows of Kilimanjaro (dar şi The Old Man and the Sea)

20.  F. Dostoievski: Fraţii Karamazov

21.  L. Tolstoi: Război şi Pace

22.  F. Kafka: Procesul

23.  Platon: The Republic

24.  Aristotel: Politics

25.  Plutarch: Lives of the Noble Greeks and Romans

26.  I. Kant: Critica Raţiunii Pure (dublată de celelalte două „Critici”)

27.  F. Nietzsche: Aşa Grăit-a Zarathustra (dar şi Omenesc, prea Omenesc)

28.  A.N. Whitehead şi B. Russell: Principia Mathematica

29.  L. Wittgenstein: Tractatus Logico-Philosophicus (traducerea Pears-McGuinness din 1961)

30.  R. Carnap: The Logical Structure of the World (dar şi Pseudoproblems in Philosophy)

31.  K. Popper: The Logic of Scientific Discovery

32.  W. Quine: From a Logical Point of View. (conţine „Two Dogmas of Empiricism”)

33.  T. Kuhn: Structura Revoluţiilor Ştiinţifice

34.  P. Feyerabend: Against Method

35.  C. Peirce: Collected Papers (lucrările fundamentale despre pragmatism; editori: Charles Hartshorne şi Paul Weiss).

36.  C. Perelman: The New Rhetoric and the Humanities: Essays on Rhetoric and its Applications

37.  Epictet: Discourses

38.  Marcus Aurelius: Meditations

39.  Sfântul Augustin: Confessions

40.  Sun Tzu: The Art of War  

41.  N. Machiavelli: Principele

42.  J. Piaget: Inţelepciunea şi Iluziile Filozofiei

43.  C. Darwin: The Expression of the Emotions in Man and Animals (dublată de Originea Speciilor)

44.  B.F. Skinner: Walden Two (dublată de About Behaviorism)

45.  A. Ellis şi R. Harper: Ghid pentru o Viaţă Raţională (dublată de Reason and Emotion in Psychotherapy)

46.  P. Churchland: Matter and Consciousness

47.  D. Dennet: Consciousness Explained

48.  R. Dawkins: The Selfish Gene

49.  G. Orwell: 1984 (dar şi Ferma Animaleor)

50.  S.P. Huntington: Clash of Civilizations

Sursa: https://www.efainlacluj.ro/lista-celor-50-de-carti-recomandate-de-catre-rectorul-ubb-daniel-david/?fbclid=IwZXh0bgNhZW0CMTEAAR3FGmHRHK1M8EGIKbp4r8YIV5HbFlXaREcvlemOZEQbsbI1o8OlEVCcAes_aem_ZmFrZWR1bW15MTZieXRlcw

Descoperirea arheologică din Europa ce poate schimba istoria creștinismului: „Asta se întâmplă o singură dată în viață”

 

Descoperirea arheologică din Europa ce poate schimba istoria creștinismului: „Asta se întâmplă o singură dată în viață”

 

 

1.      Descoperirea relicvei

o   Arheologii au dezgropat o relicvă religioasă semnificativă de peste 1500 de ani, înfățișând scene biblice cu Moise și Iisus Hristos.

o   Relicva a fost găsită în interiorul unui altar de marmură al unei biserici timpurii excavate în Austria.

o   Cutia de fildeș descoperită este decorată cu motive creștine și reprezintă o descoperire rară și valoroasă.

2.      Descrierea relicvei

o   Cutia circulară înfățișează scene biblice, inclusiv Moise primind cele 10 porunci și înălțarea lui Iisus Hristos.

o   Piesa este considerată semnificativă datorită rarității obiectelor sacre ale creștinismului timpuriu.

o   Doar 40 de astfel de relicve au fost descoperite în lume, ultima fiind găsită acum aproximativ 100 de ani.

3.      Contextul istoric și locul descoperirii

o   Descoperirea a fost făcută de cercetători de la Universitatea din Innsbruck într-o biserică paleocreștină situată în Burgbichl, Irschen, sudul Austriei.

o   Zona a aparținut Imperiului Roman, iar biserica ar fi fost un sanctuar păgân înainte de legalizarea creștinismului.

4.      Detalii suplimentare despre relicvă și interpretare

o   Cutia a fost găsită ruptă în bucăți, sugerând că a fost spartă înainte de a fi pusă în cutia mare de marmură.

o   Personajele de pe cutie sunt bărbați cu barbă și veșminte lungi, descriind scene din Vechiul și Noul Testament.

o   Arheologii presupun că Moise și Hristos sunt reprezentați pe cutie, dar interpretarea nu este certă.

 

5.      Originea și ipoteze despre relicvă

o   Cutia de fildeș nu a fost fabricată în Irschen, ci probabil într-un mare centru urban precum Alexandria, Ravenna sau Aquileia.

o   Calitatea manoperei sugerează că a fost realizată de meșteșugari dintr-un centru urban important.

6.      Semnificația descoperirii

o   Relicva oferă o nouă lumină asupra creștinismului timpuriu și a artefactelor religioase din acea perioadă.

o   Descoperirea este unică și importantă pentru arheologi, evidențiind raritatea unor astfel de obiecte.

Acest articol a fost scris cu ajutorul I.A.

Pentru articolul pe larg a se consulta sursa: https://www.stiripesurse.ro/video-descoperirea-arheologica-din-europa-ce-poate-schimba-istoria-crestinismului-asta-se-intampla_3367583.html

 

„Dumnezeu nu vă mai iubește”

 

„Dumnezeu nu vă mai iubește”

 

 

Un părinte, după vreo cinci ani de când venise în parohie, văzând că se tot împuținează serviciile religioase, și implicit, și resursele nevoințelor sale duhovnicești – și, într-o oarecare măsură, și materiale, fie vorba între noi -, anunță că, de hramul bisericii, are să facă un bilanț al activității sale și, desigur, al comunității, în ansamblul ei.

În ziua sortită, după săvârșirea Sfintei Liturghii, părintele, cu glas domol și sacadat, iese în fața credincioșilor și începe să bine-vestească.

„Dragii mei fii și fiice! Sunt cu voi de câțiva ani de împreună-lucrare în ogorul Evangheliei. Au fost momente frumoase, multe dintre ele. Altele au fost grele, atât pentru obștea noastră, cât și pentru unii dintre noi. Însă, cu ajutorul Domnului, am încercat să le facem față la toate. Acum, însă, la momentul bilanțului, mă simt obligat, în fața lui Dumnezeu și înaintea dumneavoastră, să vă mărturisesc, cu frică și cu cutremur, ce am constatat eu în cei câțiva ani de când suntem împreună.

Din experiența mea cu voi și ca preot în acest sat, cu durere trebuie să vă spun că mi-am dat seama, destul de curând, că voi nu vă mai iubiți. Nu există iubire între voi, a unora față de ceilalți. Dovada? În anul ce a trecut, nu am avut decât o singură cununie! Deci, dacă nu vă iubiți, desigur că și cununiile au scăzut îngrijător de mult.

Însă aceasta nu e tot... Mi-am dat seama că nu doar că nu vă iubiți la modul acesta frumos, binecuvântat, în care să vă doriți întemeierea unei familii. Ci, mai mult, nici măcar de iubire pur fizică, pământească nu mai poate fi vorba între voi, pentru că a trecut o amar de vreme de când nu am mai avut niciun botez!

Și, ca și cum acestea nu ar fi de ajuns și suficient de grave, am sesizat cu extremă îngrijorare că, dacă voi nu vă mai iubiți între voi, nici Dumnezeu nu vă mai iubește! Anul acesta nu am avut nicio înmormântare!...”[1].

---

[1] 77 de întâmplări din viața părinților, Culegere și adaptare Romeo Petrașciuc, Sibiu, Ed. Agnos, 2012, pp.19-20

Trei cuvinte profetice despre creștinism Pentru fiecare dintre noi, sensul istoriei se află în alegerea pe care o facem. Bogdan TĂTARU CAZABAN

 

Trei cuvinte profetice despre creștinism

Pentru fiecare dintre noi, sensul istoriei se află în alegerea pe care o facem.

Bogdan TĂTARU CAZABAN

 

 

Cincizecimea inaugurează timpul Bisericii: în lumea care-și urma grijile și regulile, apare în Ierusalim comunitatea celor care cred în Hristos și-L mărturisesc ca Domn și Mîntuitor. O comunitate încă restrînsă, dar care, potrivit Faptelor apostolilor, va crește de la o zi la alta după primirea Duhului Sfînt. De aici începe istoria creștinismului ca istorie a Bisericii, pornind de la mărturia apostolilor care devine tradiție și hrănește de-a lungul secolelor credința tuturor celor ce vor constitui trupul mistic al lui Hristos. Căci aceasta e condiția esențială a Bisericii: de a forma pînă la sfîrșitul veacurilor umanitatea unită cu Hristos, noua creație, participînd la învierea Sa.

Există, așadar, o istorie de mărturie și de sfințenie, de miracole și de transfigurare prin credință. Dar și o istorie amestecată cu toate tentațiile și căderile oamenilor. Prima dă sensul lăuntric al timpului Bisericii; cea de-a doua e cadrul văzut, dezbătut, privit din afară, dar care, de multe ori ca pildă, are un sens deopotrivă pedagogic și spiritual. Cele trei fragmente alese mai jos din texte scrise în prima parte a secolului al XX-lea deschid o perspectivă pe care am putea-o numi profetică asupra împletirii celor două istorii în timpul pe care-l traversăm.

Nicolai Berdiaev: „În secolul nostru de credință împuținată, de necredință larg răspîndită, creștinismul este judecat după comportamentul creștinilor. În decursul veacurilor precedente, credința creștină era judecată înainte de toate după adevărul veșnic pe care îl propovăduia, după doctrina și poruncile sale. Secolul nostru este însă prea absorbit de om și de tot ce ține de el. Creștinii răi sînt ca o mască pe fața creștinismului. Faptele lor rele, deformările pe care le aduc propriei credințe, excesele atrag mai mult decît creștinismul însuși, sînt mai evidente decît marele adevăr creștin. În zilele noastre, un mare număr de oameni încep să judece credința creștină după adepții săi, aflați mult prea adesea departe de ea sau degenerați. Creștinismul este religia dragostei, dar este judecat după animozitatea și ura dintre creștini. Creștinismul este religia libertății, dar este judecat după violențele comise de creștini de-a lungul istoriei. Creștinii înșiși își compromit credința și reprezintă o piatră de poticnire pentru cei slabi” (Despre vrednicia creștinismului și nevrednicia creștinilor, traducere de Elisabeta Gheorghe, Editura Sophia, 2024).

Jean Daniélou: „Problema de mîine nu este problema ateismului, ci aceea a noului păgînism care este căutat. Acesta este interlocutorul nou pe care Biserica îl caută în prezent atunci cînd ascultă glasul timpului, cînd încearcă să discearnă semnele timpurilor. Căci semnele timpurilor sînt acelea prin care Dumnezeu vorbește naturii umane. Ateismul nu este decît tranziția de la păgînismul de ieri, acela al civilizației rurale, la păgînismul de mîine, al civilizației industriale. Păgînismul de mîine reprezintă problematica religioasă a omului modern. Acestei problematici trebuie să-i răspundă Biserica. Ea trebuie asumată, purificată și transfigurată, dacă este adevărat încă o dată că un creștin nu este decît un păgîn aflat pe drumul convertirii” (Rugăciunea, problemă politică, traducere de Leonard Netedu, Ratio et Revelatio, 2023).

Olivier Clément: „Timpul Bisericii este Duhul înaintînd în taina inimilor, este răbdarea lui Dumnezeu, care încă își drămuiește manifestarea iubirii față de omenire pentru ca focul acestei iubiri, atunci cînd prezența Sa se va dezvălui pe deplin, să nu ardă, ci să restaureze. Într-adevăr, Dumnezeu «nu întîrzie cu făgăduința Sa, (...) ci îndelung rabdă pentru voi, nevrînd să piardă pe cineva, ci toți să vină la pocăință» (2 Petru 3, 9). Părinții Bisericii au precizat deseori că sensul istoriei este constituirea pleromei omenirii îndumnezeite. Aceasta este așteptarea mucenicilor și, trebuie adăugat, și cea a lui Dumnezeu. Pentru fiecare dintre noi, sensul istoriei se află în alegerea pe care o facem, pentru sau împotriva lui Hristos, în adîncul smereniei care ne deschide spre suflarea Duhului, în sinergia harului și a iubirii noastre, sinergie care conferă preoției noastre împărătești forța sa de exorcizare, de mijlocire, de transfigurare” (Transfigurarea timpului în lumina tradiției ortodoxe, traducere de Măriuca și Adrian Alexandrescu, Spandugino, 2021).

Sursa: https://www.dilema.ro/din-polul-plus/trei-cuvinte-profetice-despre-crestinism?fbclid=IwZXh0bgNhZW0CMTAAAR3JJbr6X-8fog2eWlfxQVyjR-CgjkioGs6k1NbOKt4qqkkKzrDo_p1eUkU_aem_TT9YWR2aVfKxUU4_NwexdQ

 

 

Din frumusețile naturii