Hrab Alexandru: dezvoltare profesionala

Se afișează postările cu eticheta dezvoltare profesionala. Afișați toate postările

joi, 7 martie 2024

Ce e fericirea si cum ajungi la ea - Niculina Fabuloasa Gheorghita - MagicLife

miercuri, 27 decembrie 2023

Darurile inimii

Darurile inimii

„Dragostea pe care o dăruim este singura pe care o păstrăm” (Elbert Hubbard).

În această lume nebună-nebună în care trăim, este mult mai ușor să treci ceva în contul propriu decât să faci un dar din inimă.

Iar darurile făcute din inimă sunt necesare mai ales în timpul sărbătorilor.

Cu câțiva ani în urmă, am început să-mi pregătesc copiii să accepte faptul că în anul acela, Crăciunul va fi mai sărac. Reacția lor a fost: „Da, sigur, mamă, am mai auzit asta și înainte!” Îmi pierdusem credibilitatea pentru că le spusesem același lucru și cu un an înainte, în timp ce treceam printr-un divorț. Dar atunci îmi dădusem osteneala și folosisem încrederea la maximum. Găsisem chiar niște măsuri de finanțare pline de imaginație ca să plătesc cadourile de Crăciun ale copiilor. Desigur, anul acesta urma să fie diferit, dar copiii nu mă mai credeau.

Cu o săptămână înainte de Crăciun, mi-am pus întrebarea: „Cu ce, din ce am, pot să fac Crăciunul acesta deosebit?” În toate casele în care locuisem înainte de divorț, îmi făcusem timp să le decorez. Învățasem să lipesc tapetul, să pun gresie și faianță, să cos perdele și multe altele. Dar în casa pe care o închiriasem acum aveam puțin timp s-o decorez iar bani, și mai puțini. În plus, eram furioasă pe casa asta urâtă, cu covoarele roșu cu alb și pereții turcoaz cu verde. Refuzam să bag banii în ea. În forul meu interior, glasul mândriei rănite striga: „Nu vom sta prea mult aici!” Nimeni altcineva nu părea să fie deranjat de casă, cu excepția fiicei mele, Lisa, care se străduia întotdeauna să-și facă din camera ei un loc deosebit.

Era momentul să-mi pun talentul la bătaie. L-am sunat pe fostul meu soț și i-am cerut să cumpere o anume cuvertură de pat pentru Lisa. Apoi am cumpărat eu cearceafurile care să meargă cu ea.

În ajunul Crăciunului, am cheltuit 15 $ pe 4 l de vopsea. Am cumpărat și cele mai frumoase articole de papetărie pe care le-am găsit. Scopul meu era simplu: aveam să zugrăvesc, să cos și să fiu ocupată până la Crăciun ca să nu găsesc timp să-mi plâng de milă tocmai de sărbătoarea aceasta atât de importantă pentru familie.

Seara le-am dat copiilor câte trei seturi de rechizite și plicuri. La începutul fiecărei pagini scrisesem: „Ce îmi place la sora mea Mia”, „Ce îmi place la fratele meu Kris”, „Ce îmi place la sora mea Lisa” și „Ce îmi place la fratele meu Erik”. Copiii mei aveau 16, 14, 10 și 8 ani, și mi-a luat ceva timp să-i conving că vor fi în stare să găsească măcar un singur lucru care le place la ceilalți. În timp ce ei scriau fiecare în camera lui, eu m-am dus în dormitor să le împachetez darurile cumpărate de la magazin.

Când m-am întors în bucătărie, copiii terminaseră de scris. Numele erau și ele trecute pe plic. Ne-am îmbrățișat, ne-am sărutat și ne-am urat noapte bună, și s-au dus la culcare. Lisei îi dădusem voie – temporar – să doarmă cu mine, cu condiția să nu arunce vreo privire iscoditoare până dimineața.

M-am pus pe treabă. Cu puțin înainte de zorii Crăciunului, am terminat de cusut perdelele, de zugrăvit și m-am dat un pas înapoi ca să-mi admir opera. Ia stai – de ce n-aș pune curcubee și norișori pe perete să meargă cu perdelele? Așa au apărut periile și pămătufurile mele de machiaj și la ora 5 eram gata. Prea obosită ca să mă mai gândesc că suntem o biată „familie descompusă” cum spun statisticile, m-am dus în dormitor și am găsit-o pe Lisa întinsă de-a curmezișul patului. Am decis că nu pot să dorm cu brațele și picioarele ei peste mine, așa că am luat-o încet în brațe și am dus-o ușor în camera ei. Când i-am pus capul pe pernă, m-a întrebat: „Mami, s-a făcut deja dimineață?”

„Nu, iubito, ține ochișorii închiși până vine Moșul”.

M-am trezit dimineața cu o șoaptă veselă la ureche: „Mami, e minunată!”

Mai târziu ne-am trezit cu toții și ne-am așezat în jurul bradului și am deschis puținele cadouri împachetate. Apoi fiecare copil a primit de la ceilalți cele trei plicuri. Am citit scrisorile cu ochii în lacrimi și nasul curgând. Apoi am ajuns la scrisorile „mezinului” familiei. Erik, la cei opt ani ai lui, nu se aștepta să audă nimic drăguț. Fratele lui scrisese: „Ce îmi place la fratele meu Erik este că nu-i e teamă de nimic.” Mia notase: „Ce îmi place la fratele meu Erik este că vorbește cu toată lumea!” Lisa scrisese: „Ce îmi place la fratele meu Erik este că se urcă în pomi mai sus decât toți!”

Am simțit că mă trage cineva, ușor, de mânecă, apoi o palmă micuță se făcu căuș lângă urechea mea și Erik îmi șopti: „I-auzi, mami… n-am știut că mă plac!”

În perioadele cele mai grele, imaginația și inventivitatea ne-au oferit cele mai frumoase clipe. Sunt acum din nou pe picioarele mele din punct de vedere financiar și, între timp, am petrecut multe Crăciunuri minunate cu sumedenie de daruri în jurul bradului… dar când ne întreabă cineva care Crăciun ne-a plăcut cel mai mult, cu toții ne gândim la acela.

joi, 21 decembrie 2023

Cum de am ajuns să avem atât de multe lucruri? Elogiul simplității. Claudiu Balan despre cartea Elogiul Simplității scrisă de doamna Dominique Lorea

Eu am cumpărat cartea de la Cărturești: https://carturesti.ro/carte/elogiul-simplitatii-242355754?2pau=6667b3e19&utm_campaign=2Performant&utm_source=6667b3e19&utm_medium=CPS&2pau=6667b3e19&2ptt=quicklink&2ptu=07b5f0fed&2prp=TFdaovXd1Ov79lpAdQzjfY9AjzxuoD9q-HK61g20sVGMELBORbrfw00jxOsH3IS5FBWMwOQORroatOKcyizp4dGIVzlT0NHJMBedg3hMtyEcVDpn9r9FQw9ve6CzxAyjBXZI6Q4907_5W-l4UwcnHv2Qjmvgx8q7szwmcfe8yO93abgnPFIMEb7abjuhaRrmePiV2vmkRIrnJivv26jPOf9eHMQl9K2SXrnY1FD5ZIidkUmY45cv4D6AiTy5ADLti2YYOzDSBAkNzPOBhawrPg&2pdlst=.

vineri, 1 decembrie 2023

Charles F. Feeney - act de smerenie....sau.... Un exemplu de urmat

Charles F. Feeney, magnatul care a deținut rețeaua de magazine duty-free la nivel mondial și care a donat aproape întreaga sa avere de 8 miliarde de dolari organizațiilor de caritate, s-a stins din viață luni, la vârsta de 92 de ani, în San Francisco.

Conform informațiilor furnizate de The New York Times, în ultimii ani ai vieții sale, Feeney a adoptat un stil de viață modest, trăind într-un apartament închiriat, după ce a donat generoase sume de bani pe parcursul întregii sale vieți. Moartea sa a fost confirmată de Atlantic Philanthropies, un grup de fundații pe care le-a înființat și finanțat încă din anii 1980.

În decembrie 2016, Feeney a făcut o ultimă donație în valoare de 7 milioane de dolari către Universitatea Cornell. Cu această ocazie, el a golit oficial conturile Atlantic Philanthropies și și-a îndeplinit angajamentul de a redistribui întreaga sa avere în scopuri caritabile înainte de a-și încheia existența.

Contrar altor filantropi celebri, ale căror activități sunt adesea mediatizate și sărbătorite în evenimente mondene fastuoase, Feeney a preferat să-și facă donațiile anonim. Numele său nu a fost niciodată asociat cu cele peste 1.000 de organizații cărora le-a oferit sprijin financiar în domenii precum educație, sănătate, cercetare științifică, drepturile omului și alte cauze umanitare, atât în Statele Unite, cât și în întreaga lume.

Feeney, cu origini americano-irlandeze, a fost cunoscut pentru donațiile sale generoase și în Irlanda de Nord, o regiune pe care o vizita frecvent. Chiar și cu toate acestea, numele său a rămas mereu în umbra generozității sale, beneficiarii fiind informați că sprijinul financiar provine de la un „client” generos care a dorit să-și păstreze anonimatul.

Magnatul a început ca student în management hotelier și a intrat în industria magazinelor duty-free, extinzându-și afacerea de la vânzarea de băuturi alcoolice, țigări și parfumuri către americani la o scară globală, cu profituri considerabile. Cu toate acestea, pe măsură ce a avansat în vârstă, Feeney și-a pus la îndoială dreptul de a deține o asemenea avere imensă și a ales să renunțe la stilul de viață extravagant pe care îl avea.

Warren Buffett și Bill Gates l-au apreciat în mod deosebit pe Feeney, considerându-l un erou pentru generozitatea sa. În ciuda succesului său financiar, Feeney a ales să trăiască cu modestie, renunțând la confortul luxos al vieții de miliardar și dedicându-și resursele pentru a face o diferență pozitivă în lume.

duminică, 16 aprilie 2023

Viața Preasfințitului Damaschin, de la cădelnița din cutie de conserve, la cel mai tânăr arhimandrit

NELU CURCĂ DIN „LA BLOC”, VIAȚA LA MĂNĂSTIRE. CUM ȘI DE CE A ALES ACEST DRUM | ACASĂ LA MĂRUȚĂ

vineri, 31 martie 2023

Introducere in Teoriile Personalitatii - Robert B Ewen

Introducere-in-Teoriile-Per... by Roxana Olteanu

miercuri, 1 februarie 2023

Soprana Irina Baiant - Despre oamenii de valoare

vineri, 6 ianuarie 2023

Cum să avem mai multă inspirație

vineri, 4 noiembrie 2022

Hrab Alexandru: Toată lumea poate face ceva

Hrab Alexandru: Toată lumea poate face ceva: Toată lumea poate face ceva Principala diferență dinte un om obișnuit și un luptător constă în faptul că luptătorul consideră or...