marți, 28 noiembrie 2023
duminică, 26 noiembrie 2023
Despre oamenii din viața mea (I)
Comunitatea
catolică din Satchinez a sărbătorit în 15.10.2022 200 de ani de la sfințirea
bisericii, dar și pe Sfânta protectoare: Tereza de Ávila . Catolicii numesc
acest eveniment: Kerwei - serbarea hramului Bisericii. Ruga (pentru bănățeni).
Evenimentul a fost deosebit, pentru că după 36 de ani s-au reluat și tradițiile
legate de hramul bisericii. În imagine, alături de oficialități apar fostul
episcop catolic de Timișoara, PS Martin Roos (originar din Satchinez), PS
László BÖCSKEI, episcop de Oradea, actualul preot ortodox din Satchinez, dar și
oameni care au contribuit la formarea mea: familia Rusandu: Alexandru și Silvia
(în centrul imaginii). Părintele Alexandru, un om de mare cultură, m-a primit
în altar, mi-a explicat tot ce are legătură cu biserica, a fost alături de mine
în momentele când am avut nevoie de ajutorul dânsului, dar a avut grijă să mă
țină și în duhul cărții, așa cum spunea cu privire la tot ceea ce ținea de
cultură. Nu era duminică să nu îmi pună o întrebare legată de evanghelia din
respectiva duminică sau de evenimentul sărbătorit în calendar. Țin minte și
acum: avea un exemplar din N.T. tot adnotat pe margini, iar alături un dosar cu
articole din ziar, note din cărți, note personale legate de temele omiletice.
Avea un mare interes și pentru istorie și geografie. Iar doamna profesoară
Silvia 8 ani de zile mi-a călăuzit pașii în școală, făcându-mă să iubesc tot ce
ține de religie. Mi-ar fi plăcut să-l văd și pe fostul paroh catolic de
Satchinez: Andreas Reinholz, căruia îi sunt recunoscător pentru pelerinajele de
la Radna (Copil fiind mai „dădeam o fugă” și în pelerinajele catolice
sâmbătă, 25 noiembrie 2023
marți, 21 noiembrie 2023
Despre filmul: Unde ești Adame?
Unde
ești Adame?
„Mântuirea să obține prin acceptarea
criticilor/jignirilor fără să te tulburi venite de la cei jurul tău”.
„Am făcut două greșeli: 1. Am acceptat preoția
2. Am acceptat să fiu stareț” .
„Am grijă de câini și pisici, pentru că aceștia
tot timpul mi-au spus bună dimineața”.
Părintele Grigorie, Starețul Mănăstirii
Dohiariu, (Citările din memorie).
Un film despre viața fiecăruia dintre noi.
Un aspect de reținut l-am aflat la final.
Părintele Grigorie, Starețul Mănăstirii Dohiariu (cel care apare în film) alege
la finalul vieții ca înmormântarea lui să se facă în grabă, fără fast și fără
să fie anunțați ceilalți stareți. În altă parte a creștinătății, Henri J. M.
Nouwen despre care putem spune că a fost pe cele mai înalte culmi în lumea
academică alege spre finalul vieții să părăsească lumea academică și să se
retragă într-un azil de persoane cu handicap mintal. Aici își va găsi liniștea.
Ce au în comun cei doi? Nu au fugit după publicitate. Noi fugim, de cele mai
multe ori, să ni se facă publicitate, să fim remarcați, să fim cei mai tari, să
fim în față, să fim pe prima pagină a ziarelor. Goana după avere și onoruri sau
rețete de falsă fericire. Parcă nu dorim luminarea psihică și bogăția
spirituală, care se nasc din cunoașterea propriilor calități. Trăim într-o mare
impostură și față de noi și față de Dumnezeu, pentru că vrem doar
vandabilitate, profitul acum și aici... Îmi rămâne în minte întrebarea: „Ce au
găsit acești oameni în simplitate și alături de cei simpli?!”.
duminică, 12 noiembrie 2023
LinkWithin
