Martiriul Sfântului Ignatie Teoforul

 

Martiriul Sfântului Ignatie Teoforul

 

 

            Scriu tuturor Bisericilor și le poruncesc tuturora, că eu de bună voie mor pentru Dumnezeu, dacă voi nu mă împiedicați. Vă rog să nu-mi arătați o bunăvoință nepotrivită. Lăsați-nă să fiu mâncare fiarelor, prin care pot dobândi pe Dumnezeu. Sunt grâu al lui Dumnezeu și sunt măcinat de dinții fiarelor, ca să fiu găsit pâine curată a lui Hristos. Mai degrabă, lingușiți fiarele, ca ele să-mi fie mormânt ți să nu lase nimic din trupul meu; ca nu adormind să fiu povara cuiva. Atunci voi fi cu adevărat ucenic a lui Iisus Hristos, când nici trupul meu nu-l va avea lumea. Faceți rugăciuni lui Dumnezeu pentru mine, ca să fiu găsit prin aceste unelte[1], jertfă lui Dumnezeu. Nu vă poruncesc ca Petru și Pavel. Aceia erau apostoli; eu osândit; aceia liberi[2]; iar eu, până acum, rob. Dar dacă sufăr, voi fi un dezrobit al lui Hristos[3] și voi învia liber în El. acum când sunt înlănțuit, învăț să nu doresc nimic.

            Din Siria până la Roma, mă lupt cu fiarele pe uscat și pe mare, noaptea și ziua, înlănțuit de zece leoparzi, adică de o grupă de ostași; aceștia, chiar dacă le faci bine, se fac mai răi. Cu nedreptățile lor, capăt mai multă învățătură; «dar nu cu aceasta m-am îndreptățit»[4]. Aș dori ca fiarele să-mi fie pregătite și mă rog să-mi fie îndată gata. Am să le lingușesc, ca să mă mănânce mai iute, nu precum se tem unii, și nu se ating de ele. Iar dacă nu vor voi de bună voie, eu le voi sili. Iertați-mă! Eu știu ce mi-i de folos. Acum încep să fiu ucenic! Nici o făptură din cele văzute și din cele nevăzute să nu caute să mă împiedice de a dobândi pe Hristos! Să vină peste mie foc și cruce, haite de fiare, tăierea cărnii, împărțirea trupului, risipirea oaselor, strivirea mădularelor, măcinatul întregului trup, relele chinuri ale diavolului. Să vină toate, numai să dobândesc pe Hristos!

            La nimic nu-mi vor folosi desfătările lumii, nici împărățiile veacului acestuia. «Mai bine-mi este să mor»[5] în Hristos Iisus, decât să împărățesc marginile pământului. Pe Acela Îl caut, Care a murit pentru noi; pe Acela Îl vreau, Care a înviat pentru noi. Nașterea mea mi-i aproape. Iertați-mă fraților! Să nu mă împiedicați să trăiesc, să nu voiți să mor! Nu-l dați lumii pe cel care voiește să fie a lui Dumnezeu, nici nu-l amăgiți cu materia! Lăsați-mă să primesc lumină curată! Ajungând acolo, voi fi om! Îngăduiși-mi să fiu următor al patimilor Dumnezeului meu! Dacă-L are cineva în el, să se gândească ce vreau și să aibă milă de mine, pentru că știe cele care mă apasă[6].

            «Stăpânitorul veacului acestuia»[7] vrea să mă răpească și să strice gândurile mele despre Dumnezeu. Nimeni, dar, dintre cei de față să nu-l ajute! Mai bine fiți cu mine, adică cu Dumnezeu! Să nu căutați că vorbiți de Iisus Hristos, dar să doriți lumea. Invidia să nu se sălășluiască în voi. Nici dacă v-aș ruga, când aș fi lângă voi, să nu mă ascultați, ci ascultați cele ce vă scriu. Vă scriu fiind viu și dorind să mor. Dorința mea a fost răstignită și nu este în mine foc, care să iubească materia, ci «apă vie»[8], care grăiește în mine și-mi spune dinăuntru meu: «Vino, la Tatăl!» Nu mă bucur de hrana cea stricăcioasă, nici de plăcerile vieții acesteia. Vreau pâinea lui Dumnezeu, care este trupul lui Iisus Hristos, Cel din sămânța lui David[9], iar băutură vreau sângele Lui, care este dragostea nestricăcioasă.

            Nu vreau să mai trăiesc după oameni. Și va fi aceasta, dacă voi o voiți. Voiți, ca și voi să fiți voiți! Vă cer aceasta în puține cuvinte. Credeți-mă! Iisus Hristos vă va arăta că spun adevărul. Nemincinoasă e gura, în care Tatăl a vorbit cu adevărat. Rugați-vă pentru mine, ca să câștig. Nu v-am scris după trup, ci după gândul lui Dumnezeu. Dacă voi pătimi, mi-ați făcut voia; dacă voi fi respins, m-ați urât[10].

---

[1] Prin aceste unelte, adică: prin dinții fiarelor.

[2] 1 Cor. 9. 1.

[3] 1 Cor. 7, 22.

[4] 1 Cor. 4, 4.

[5] 1 Cor. 9, 15.

[6] Fil. 1, 23.

[7] In, 14, 30.

[8] In. 4, 10; 7, 38.

[9] In. 7, 42; Rom. 1, 3.

[10] Scrierile Părinților Apostolici, P.S.B. 1, Traducere, note și indici de Pr. D. Fecioru, ed. IBMBOR, București, 1979, pp. 175-176.

Sfântul Ignatie Teoforul despre Mântuitorul Iisus Hristos

 

Sfântul Ignatie Teoforul despre Mântuitorul Iisus Hristos

 

 

            „Stăpânitorul veacului acestuia[1] n-a cunoscut Fecioria Mariei[2], nașterea lui Hristos din ea și moartea Domnului. Trei taine răsunătoare care s-au săvârșit în tăcerea lui Dumnezeu. Dar cum s-au descoperit veacurilor? O stea a strălucit pe cer mai mult decât toate stelele; lumina ei era nespusă și noutatea ei minuna; toate celelalte stele, împreună cu soarele și luna, horă făceau în jurul stelei, care covârșea cu lumina ei pe toate. Și tulburare a fost. De unde noutatea aceasta că steaua nu se aseamănă cu celelalte stele? Atunci orice magie s-a nimicit și orice legătură a răutății a pierit; neștiința s-a risipit; iar vechea împărăție a căzut, când Dumnezeu s-a arătat în trup omenesc spre înnoirea vieții veșnice[3]. A luat început ceea ce fusese hotărât de Dumnezeu și prin acesta toate se puneau în mișcare, pentru că se pregătea nimicirea morții”[4].

 

„Fiți surzi, dar când cineva vă vorbește altceva decât de Hristos, Cel din neamul lui David, Cel din Maria, Care cu adevărat s-a născut, a mâncat și a băut, Care cu adevărat a fost prigonit pe timpul lui Pilat din Pont, Care cu adevărat a fost răstignit și a înviat în văzul celor cerești, al celor pământești și al celor dedesubt; Care cu adevărat a înviat din morți, înviindu-L e El Tatăl Lui; după asemănare, Tatăl lui ne va înviat în Hristos Iisus și pe noi, care credem în El fără de Care nu avem viața adevărată”[5].

 

„Slăvesc pe Iisus Hristos Dumnezeu, Care v-a înțelepțit așa. Am înțeles că ați ajuns desăvârșiți în neclintita credință, ca și cum ați fi pironiți, cu trupul și cu sufletul, în crucea Domnului Iisus Hristos și întăriți în dragoste, în sângele lui Hristos, plini de credință în Domnul nostru, Care cu adevărat este «din neamul lui David după trup»[6], dar Fiu al lui Dumnezeu după voința și puterea lui Dumnezeu, născut cu adevărat din Fecioară, botezat de Ioan, «ca să se împlinească de El toată dreptatea»[7]. Pe timpul lui Pilat din Pont și al lui Irod a fost pironit cu adevărat pentru noi cu trupul, din al cărui fruct suntem noi, din patima Lui cea de Dumnezeu fericită; «ca să ridice semn»[8] în veci prin înviere pentru a adunat pe sfinții și credincioșii Lui, fie din iudei, fie din păgâni, într-un singur trup al Bisericii Lui.

El a pătimit toate acestea că să ne mântuim. A pătimit cu adevărat și a înviat cu adevărat, nu cum spun unii necredincioși, că a pătimit în aparență, ei existând în aparență, și, precum gândesc, așa li se va întâmpla, că sunt fantome și draci.

Eu Îl știu și după înviere și cred că este. Când a venit la Petru și la cei dimpreună cu el, le-a zis: «Luați, pipăiți-mă și vedeți, că nu sunt demon fără de trup»[9]. Și îndată s-au atins de El și au crezut, unindu-se strâns și cu trupul și cu duhul Lui. De asta au disprețuit moartea și au fost găsiți mai presus de moarte. După înviere a mâncat cu ei și a băut cu ei, ca unul în trup, deși duhovnicește era unit cu Tatăl”[10].

---

[1] In. 14, 30.

[2] Lc. 1, 27, 34.

[3] Rom. 6 4.

[4] Scrierile Părinților Apostolici, P.S.B. 1, Traducere, note și indici de Pr. D. Fecioru, ed. IBMBOR, București, 1979, p. 163.

[5] Ibidem, p. 172.

[6] In. 7, 42; Rom. 1, 13.

[7] Mt. 3, 15.

[8] Is. 5, 26; 11, 12; 49, 22; 62, 10.

[9] Lc. 24, 39.

[10] Scrierile Părinților Apostolici, P.S.B. 1... pp. 182-183.

 

 

Sfântul Ignatie Teoforul despre Nașterea Domnului

 

 

            Stăpânitorul veacului acestuia[1] n-a cunoscut Fecioria Mariei[2], nașterea lui Hristos din ea și moartea Domnului. Trei taine răsunătoare care s-au săvârșit în tăcerea lui Dumnezeu. Dar cum s-au descoperit veacurilor? O stea a strălucit pe cer mai mult decât toate stelele; lumina ei era nespusă și noutatea ei minuna; toate celelalte stele, împreună cu soarele și luna, horă făceau în jurul stelei, care covârșea cu lumina ei pe toate. Și tulburare a fost. De unde noutatea aceasta că steaua nu se aseamănă cu celelalte stele? Atunci orice magie s-a nimicit și orice legătură a răutății a pierit; neștiința s-a risipit; iar vechea împărăție a căzut, când Dumnezeu s-a arătat în trup omenesc spre înnoirea vieții veșnice[3]. A luat început ceea ce fusese hotărât de Dumnezeu și prin acesta toate se puneau în mișcare, pentru că se pregătea nimicirea morții[4].

---

[1] In. 14, 30.

[2] Lc. 1, 27, 34.

[3] Rom. 6 4.

[4] Scrierile Părinților Apostolici, P.S.B. 1, Traducere, note și indici de Pr. D. Fecioru, ed. IBMBOR, București, 1979, p. 163.

 

15 cuvinte (vorbe de duh) ale Sfântului Ignatie Teoforul

 

15 cuvinte (vorbe de duh) ale Sfântului Ignatie Teoforul

 

 

1)     Un singur doctor este, trupesc și duhovnicesc, născut și nenăscut, Dumnezeu în trup, în moarte viață adevărată, din Maria și din Dumnezeu, mai întâi pătimitor și apoi nepătimitor, Iisus Hristos, Domnul nostru.

 

2)     Cei trupești nu pot face cele duhovnicești, nici cei duhovnicești cele trupești, după cum nici credința nu poate săvârși faptele necredinței, nici necredința faptele credinței.

 

3)     „Rugați-vă neîncetat” pentru ceilalți oameni. Că este și în ei nădejde de pocăință, ca să aibă parte de Dumnezeu. Îngăduiți-le să fie învățați chiar din faptele voastre. Față de mânia lor, voi fiți blânzi, față de lăudăroșenia lor, voi fiți smeriți, față de hulile lor, voi faceți rugăciuni, față de rătăcirea lor, voi fiți „tari în credință”, față de sălbăticiunea lor, voi fiți potoliți. Nu căutați să-i imitați pe ei. Să le fim frați, prin blândețea noastră; să ne străduim să „imităm pe Domnul”; - Cine a fost mai nedreptățit ca El? Cine a fost mai lipsit? Cine a fost mai disprețuit? – ca să nu se găsească în voi iarbă a diavolului, ci să rămâneți, trupește și duhovnicește, în Iisus Hristos, în toată curățenia și cumințenia.

 

4)     Sârguiți-vă, dar, să vă adunați mai des pentru Euharistia lui Dumnezeu și spre slava Lui. Când vă adunați des, sunt nimicite puterile satanei, iar prin unirea credinței voastre se risipește prăpădul lui.

 

5)     Nimic nu-i mai bun ca pacea, în care încetează orice război al celor cerești și pământești.

 

6)     Credința și dragostea sunt început și sfârșit vieții; început este credința; sfârșit dragostea.

 

7)     Pe toate, dar, să le facem ca și cum Domnul ar locui în noi, ca să fim temple ale Lui; că El este în noi Dumnezeul nostru precum și este și se va arătat înaintea feței noastre, dacă Îl iubim cu dreptate.

 

8)     Euharistia este leacul nemuririi și doctorie pentru a nu muri, ci a trăi veșnic în Iisus Hristos.

 

9)     Lăsați-mă să fiu mâncare fiarelor, prin care pot dobândi pe Dumnezeu. Sunt grâu al lui Dumnezeu și sunt măcinat de dinții fiarelor, ca să fiu găsit pâine curată a lui Hristos.

 

10) Dumnezeu nu locuiește unde este dezbinare și mânie. Dumnezeu iartă pe toți care se pocăiesc, dacă se pocăiesc în unire cu Dumnezeu și în comuniune cu episcopul.

 

11) Pentru mine, arhivele lui Iisus Hristos sunt crucea Lui, moartea, învierea Lui și credința dată prin El. în arhivele acestea vreau să mă îndreptățesc prin rugăciunile voastre.

 

12) Fugiți de dezbinări, că ele sunt începutul relelor.

 

13) Botezul vostru să vă rămână armă, credința coif, dragostea suliță, iar răbdarea armură; faptele bune să fie depozitele voastre, ca să vă primiți, după vrednicie, plata voastră. Fiți îndelung răbdători, cu bunătate unii cu alții, precum este și Dumnezeu cu voi.

 

14) Acela-i mare atlet care învinge, deși-i lovit. Trebuie, mai cu seamă, noi să răbdăm toate pentru Dumnezeu, ca și El să ne rabde pe noi.

 

15) Creștinul n-are stăpânire asupra lui însuși, dar are timp liber pentru Dumnezeu.

 

Film artistic despre viața Sf. Nectarie

Teatru radiofonic - Viața Sfântului Ioan Gura de Aur

Hrab Alexandru: Sfântul Dimitrie – cleric sau militar? Preot prof...

Hrab Alexandru: Sfântul Dimitrie – cleric sau militar? Preot prof...:   Sfântul Dimitrie – cleric sau militar? Preot prof. dr. Vasile Muntean [1]           Despre acest foarte pre ț uit mucenic au scri...

Teatru radiofonic: Viața Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iași

Acatistul Sfântului Sfințit Mucenic Ciprian, izbăvitorul de vrăji, blesteme și de toată lucrarea diavolească – 2 octombrie

 

 

 

 

Acatistul Sfântului Sfințit Mucenic Ciprian, izbăvitorul de vrăji, blesteme și de toată lucrarea diavolească – 2 octombrie

 

 

Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție!

 

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și pe toate le îm­plinești, Vistierul bunătăților și dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.

 

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi! (de trei ori).

 

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

 

Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doam­ne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vin­decă neputințele noas­tre, pentru numele Tău.

 

Doamne miluiește (de trei ori), Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

 

Tatăl nostru, Care ești în Ceruri, sfin­țească-Se numele Tău, vie împărăția Ta, fie voia Ta, precum în Cer, așa și pe pă­mânt. Pâinea noastră cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noș­tri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbă­vește de cel rău. Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Amin

 

Troparul, glasul al 4-lea

 

Și părtaș obiceiurilor, și următor scaunelor Apostolilor fiind, lucrare ai aflat, de Dumnezeu însuflate, spre suirea privirii la cele înalte. Pentru aceasta, cuvântul adevărului drept învățând, și cu credință răbdând până la sânge, Sfințite Mucenice Ciprian, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.

 

Condac 1:

 

Cela ce mai înainte ai fost învățător răutății și te-ai arătat Arhiereu prin cinstita fecioară Justina, și ca un păstor înțelept, din spinii înșelăciunii ai înflorit ca o floare prea frumoasă, și pe noi credincioșii, ne-ai umplut cu miresmele tămăduirilor și de razele minunilor tale, întărește-ne ca să-ți cântăm ție: Bucură-te, Sfințite Mucenice Cipriane, pururea slăvite!

 

Icos 1:

 

Minunată s-a arătat viața ta, Sfinte, că din pruncie slujirii idolești ai fost închinat, dar cunoscând Domnul râvna ta după cunoașterea cea adevărată, ți-a descoperit ție, printr-o fecioară curată, pe Hristos-Singur-Adevărul, de care taină și pronie dumnezeiască minunându-ne, cu credință cântăm ție:

 

Bucură-te, cel ce ai înfrânt slujirea idolească

Bucură-te, că ai vădit înșelăciunea diavolească

Bucură-te, că la cunoștința adevărului ai râvnit

Bucură-te, cel ce și în păgânească cunoștință te-ai arătat iscusit

Bucură-te, cel ce diavolești meșteșuguri și vrăjitorii ai cunoscut

Bucură-te, că pe toate acestea mai apoi de ocară le-ai făcut

Bucură-te, că poți să ne scapi de ispita diavolească

Bucură-te, că ne izbăvești de rătăcirile eretice

Bucură-te, că ne arăți calea spre adevăr

Bucură-te, că rugăciunile tale de tot răul ne scapă

Bucură-te, ajutorul celor înviforați

Bucură-te, că lumina ta tuturor o împarți

Bucură-te, Sfințite Mucenice Cipriane, pururea slăvite!

 

Condac 2:

 

Cu meșteșugurile vrăjilor tale, multe pagube și răutăți ai săvârșit la început; dar apoi la cunoștința adevărului venind, ai răscumpărat vremea, aducând din rătăcire pe mulți la Hristos, și învățându-i să cânte lui Dumnezeu: Aliluia!

 

Icos 2:

 

Cartagina, Antiohia și Egiptul te-au hrănit din pruncie cu cunoștința diavolească și cu spurcata învățătură a slujirii idolești, dar Domnul, cu negrăită milostivirea Sa cea nebiruită de păcatele omenești, printr-o fecioară curată ți-a rânduit întoarcerea; pe care milostivire slăvindu-o, ție, celui ce te-ai învrednicit a o dobândi, îți cântăm:

 

Bucură-te, că Dumnezeu te-a întors de la păgânească slujire

Bucură-te, că așa ai cunoscut a Sa milostivire

Bucură-te, îți aducem noi, închinătorii lui Hristos

Bucură-te, căci întorcându-te, pe mulți la Dumnezeu i-ai întors

Bucură-te, că și azi ești pildă vie celor rătăciți

Bucură-te, că luminezi calea celor de eresuri orbiți

Bucură-te, că păzești Biserica oilor cuvântătoare, de rătăcire

Bucură-te, că o aperi pe Ea de dosădire

Bucură-te, îți cântăm ție cu umilință

Bucură-te, izbăvitorule de vrăjmașul cel rău

Bucură-te, tămăduitorule al celor ce caută sprijinul tău

Bucură-te, Sfințite Mucenice Cipriane, pururea slăvite!

 

Condac 3:

 

În chip minunat ți-a rânduit Dumnezeu întoarcerea de la slujirea păgânească, Sfinte, că mai întâi a ales o fecioară curată cu numele Iustina care, prin propovăduirea diaconului Prailie, aflând taina întrupării lui Hristos și Sfânta Sa învățătură, de la păgânătate a venit la creștineasca credință, învățându-se a slăvi pe Dumnezeu și a-I cânta Lui: Aliluia!

 

Icos 3:

 

Ca într-un pământ bun căzând sămânța propovăduirii lui Hristos în inima Iustinei, a adus mult rod, căci aceasta împreună cu părinții săi a venit la Hristos, slujindu-l Lui în rugăciune, în post și în înfrânare, pe care lucru minunat văzându-l, ne uimim, și înțelegând în ce chip tainic orânduiește Dumnezeu întoarcerea celor aleși ai Săi la lumină, îți cântăm ție, celui ce îndelungă vreme ți s-a pregătit cărare:

 

Bucură-te, că Domnul te-a cunoscut pe tine a fi vas ales

Bucură-te, că mai întâi Iustina, fecioara cea curată, pe calea Domnului a purces

Bucură-te, că printr-însa ți s-a pregătit cărarea întoarcerii la Hristos

Bucură-te, că Iustina întâi pe părinții săi de la păgâneasca slujire i-a întors

Bucură-te, că Iustina Mireasa aleasă a lui Hristos s-a dovedit

Bucură-te, că Lui în post și multă rugăciune I-a slujit

Bucură-te, că sufletul ei s-a arătat pământ cu multă rodire

Bucură-te, că ne-a învățat a ne închina Ziditorului, nu la a Sa zidire

Bucură-te, că și azi dați lumină celor îndoielnici

Bucură-te, că la voi aleargă cei ce în credință se arată șovăielnici

Bucură-te, și împreună cu Iustina roagă-te pentru noi

Bucură-te, că prin rugăciunile voastre ne izbăvim din nevoi

Bucură-te, Sfințite Mucenice Cipriane, pururea slăvite!

 

Condac 4:

 

Văzând râvna cea mare a fecioarei Iustina către Hristos, căci pe mulți începuse a-i întoarce de la păgâneasca slujire, urâtorul de bine și al oamenilor, diavolul, a pornit asupră-i cumplit război al răutății, dar ea, întărindu-se cu Semnul Crucii, prin rugăciune zdrobea puterea diavolului, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

 

Icos 4:

 

Cu multă iscusință a socotit vrăjmașul neamului omenesc a o abate pe Iustina de la calea mântuirii, dar nu a priceput vicleanul că astfel lucra întoarcerea spre mântuire și spre dumnezeiasca slujire încă și a altor vase ale lui Dumnezeu, și cursă înșelătoare cu meșteșug îi întinse ei, prin tânărul Aglaid Scolasticul voind a o vâna pe dânsa spre petrecerea cea în necurăție. Dar, întărită fiind de puterea lui Hristos, păzită a fost de toată spurcăciunea, pentru care și noi, uimiți de înțeleptele orânduiri ale lui Dumnezeu, grăim ție:

 

Bucură-te, că nimic nu au izbutit cursele diavolești asupra fecioarei celei curate

Bucură-te, că prin Aglaid Scolasticul, buna ta râvnă trebuia să se arate

Bucură-te, că așa orânduiește Dumnezeu cărările mântuirii

Bucură-te, că ne înveți pe noi a fi tari și statornici la vremea ispitirii

Bucură-te, că fecioara de uneltiri viclene nu s-a arătat ispitită

Bucură-te, că prin darul cerescului ei Mire, de tot răul a fost păzită

Bucură-te, că meșteșugitele curse nu au înșelat-o

Bucură-te, că mielușeaua lui Hristos, statornică buna sa râvnă a arătat-o

Bucură-te, că pilda ei trebuie să ne stea înainte

Bucură-te, Sfinte, că ai prețuit curățenia ei cuminte

Bucură-te, că prin ale voastre rugăciuni suntem apărați de multe ispite

Bucură-te, și ale noastre rugăciuni fă-le înaintea Domnului bine primite

Bucură-te, Sfințite Mucenice Cipriane, pururea slăvite!

 

Condac 5:

 

Neputând Aglaid nici cu ademeniri viclene, și nici cu sila, a o atrage pe fecioară de la păzirea curăției sale, a alergat la tine, Cipriane prea slăvite, care pe atunci erai cunoscut ca jertfitor idolesc și mare vrăjitor și fermecător, căci așa orânduise Dumnezeu taina întoarcerii tale la Hristos, de care negrăită înțelepciune noi minunându-ne, cântare aducem Lui: Aliluia!

 

Icos 5:

 

Cu necurata putere a vrăjilor tale ai încercat atunci, Cipriane, a ispiti curăția fecioarei Iustina, ca să o pleci pe ea spre dorirea cea aprinsă, spre necurăția lui Aglaid, și s-a tulburat sufletul curat al fecioarei de războiul pe care diavolul îl ridicase asupra ei; dar întărindu-se cu semnul Crucii Sfinte și cu puterea rugăciunii, a biruit săgețile aprinse, cele pornite împotrivă-i. De care lucru aflând, amar te-ai întristat, dar noi cântăm ție:

 

Bucură-te, Cipriane, că întristarea aceasta spre bucurie s-a arătat roditoare

Bucură-te, că s-a păzit curăția neprihănitei fecioare

Bucură-te, că s-a frânt boldul satanei, prin Cinstita Cruce

Bucură-te, că și azi rugăciunea ta biruință împotriva diavolului aduce

Bucură-te, că și nouă credința Iustinei spre pildă ne stă înainte

Bucură-te, că și ție însuți, spre ajutor s-a făcut, Sfinte

Bucură-te, că așa ai cunoscut amăgirea vrăjilor idolești

Bucură-te, că acum, cu rugăciunile tale, toată puterea celui rău biruiești

Bucură-te, că pe voi Sfinților Ciprian și Iustina, vă chemăm în ajutor

Bucură-te, că v-ați făcut biruitori asupra tuturor rătăciților

Bucură-te, că prin tine s-a vădit zădărnicia credințelor păgânești

Bucură-te, că și azi farmece și descântece ca spurcate vrăjitorii le vădești

Bucură-te, Sfințite Mucenice Cipriane, pururea slăvite!

 

Condac 6:

 

Văzând biruindu-se meșteșugirea vrăjilor tale cu puterea Crucii, ți-ai înnoit atacurile împotriva fecioarei Iustina, căci așa a voit Domnul, ca să se vădească marea neputință și înșelăciunea uneltirilor diavolești, și să se arate puterea Numelui lui Hristos, ca văzând minunea, toți să-L lăudăm pe El, cântând: Aliluia!

 

Icos 6:

 

Smerindu-și trupul său cu postul și rugăciunea, cu haina aspră îmbrăcându-se, Iustina a biruit atacurile pe care mai vârtos diavolul le pornise împotriva ei. Iară el, uneltind cu vicleșug ca și oarecând pe Eva să o amăgească, sub chipul unei femei venind, cu amăgitoare vorbe încerca să o ispitească, voind, parcă, să urmeze vieții și curăției ei. Dar acest chip de ademenire înțelegându-l Iustina, a biruit uneltirile lui, pentru care noi grăim:

 

Bucură-te, Cipriane, că stăruind în prigonirea fecioarei ai vădit puterea rugii

Bucură-te, că fecioara nu s-a amăgit de duhul înșelăciunii

Bucură-te, că prin stăruința ta în prigonire, ca și oarecând Pavel, statornic te-ai arătat

Bucură-te, că statornicia ta în rău, îndelung iubitorul de oameni Dumnezeu a răbdat

Bucură-te, că mai înainte a cunoscut Domnul că vei fi statornic și în credință

Bucură-te, căci la fel ca Pavel ai vădit că pe cele rele le lucrai doar din neștiință

Bucură-te, că prin fecioara cea curată Hristos te-a luminat

Bucură-te, că prin ea Calea, Adevărul și Viața ai aflat

Bucură-te, că și pe cei ce sunt întru întunericul rătăcirii îi luminezi

Bucură-te, că acum în lumină cerească te desfătezi

Bucură-te, și ne întoarce pe noi din orice rătăcire

Bucură-te, îți cântăm ție, căutând prin tine mântuire

Bucură-te, Sfințite Mucenice Cipriane, pururea slăvite!

 

Condac 7:

 

Aflând că prin acea vicleană uneltire nimic nu a sporit diavolul împotriva curăției Iustinei, ai voit să afli cu ce putere îl biruiește ea, zdrobind toate meșteșugurile lor, și ți s-a adeverit că nu poate diavolul nici a privi spre Semnul Crucii, căci foc ce-l arde și departe îl gonește ea este împotrivă-i; astfel ai început, o, Cipriane!, a înțelege puterea cu care se înarmează toți închinătorii Crucii, când aduc ei cântarea de laudă: Aliluia!

 

Icos 7:

 

Scârbit ai fost mai întâi, o, Sfinte!, când ai văzut că puterea vrăjilor diavolești, pe care le credeai neînvinse, încă din pruncia ta, este biruită de o fecioară neputincioasă cu firea. Dar apoi mintea ta cea doritoare de desăvârșită cunoaștere a început să se lumineze prin cunoștința Adevărului; de care bucurându-ne, îți cântăm:

 

Bucură-te, vas primitor de adevărată lumină

Bucură-te, că ai venit la cunoștința adevărului printr-o fecioară creștină

Bucură-te, cel ce din pruncie ai dorit cunoașterea cea adevărată

Bucură-te, că și astăzi dracii de frica ta tresaltă

Bucură-te, că ai înfrânt puterea cu care ei odinioară te-au supus

Bucură-te, că lumea de uneltirile diavolești e păzită

Bucură-te, că prin aceasta credința nostră e întărită

Bucură-te, corabie ce ai înfruntat marea cea înfiorată

Bucură-te, că lumina lui Hristos, ca un far în furtună ți-a fost arătată

Bucură-te, că și pe noi, păcătoșii, ne aduci la liman liniștit

Bucură-te, că pe mulți să smulgi din al patimilor noian ai izbutit

Bucură-te, Sfințite Mucenice Cipriane, pururea slăvite!

 

Condac 8:

 

Voind să te amăgească diavolul cu uneltirile lui, a iscodit altă înșelăciune, și mai vicleană, ca să vă amețească pe toți. Astfel, s-a prefăcut luând chipul Iustinei și a intrat la Aglaid. Acesta, crezând că nălucirea e adevărată, a strigat-o pe nume, dar minune: numai la auzul numelui fecioarei, nălucirea s-a risipit! Și noi înspăimântați fiind, cântăm lui Dumnezeu, Celui ce a dat o așa putere oamenilor bineplăcuți Lui: Aliluia!

 

Icos 8:

 

Cu spaimă cumplită a alergat Aglaid la tine, Cipriane, spunându-ți cele petrecute, iar tu, rușinat, fiindcă se vedea zădărnicia și amăgirea vrăjilor tale, ai încercat nenumărate alte chipuri de asemănare, ca să-l poți face pe Aglaid sau pe tine însuți să vă puteți apropia de casa Iustinei. Dar fiind voi cu cuget necurat, nimic nu ați izbutit, căci Însuși Mirele Cel Ceresc păzea curăția prea înțeleptei fecioare; pentru acestea, noi cu umilință cântăm:

 

Bucură-te, că nu ai amăgit-o nicidecum pe fecioara cea curată

Bucură-te, că prin statornica Iustina multe taine s-au vădit

Bucură-te, că mai întâi puterea diavolului a fi neputincioasă s-a dovedit

Bucură-te, că puterea nebiruită a lui Hristos și a Crucii Sale s-a arătat

Bucură-te, că ai cunoscut cum întărește Dumnezeu pe Sfinții Săi în chip minunat

Bucură-te, că și azi credințele rătăcite din lume izgonești

Bucură-te, și ne înarmează pe noi prin credință împotriva celui rău

Bucură-te, și ne dă biruință împotriva diavolului, nouă, celor ce chemăm numele tău

Bucură-te, și împreună cu fecioara cea curată scapă-ne de ispitele cele neașteptate

Bucură-te, și cursele lui Veliar sfărâmă-le și fă-ni-le nouă arătate

Bucură-te, Sfințite Mucenice Cipriane, pururea slăvite!

 

Condac 9:

 

Neizbutind nimic împotriva credinței celei neclintite a Iustinei și a curăției ei, prin încercarea de a o arunca în prăpastia iubirii de plăceri trupești, ai căutat a o supune pe dânsa prin ispitirile durerii, pornind asupră-i, ca și oarecând asupra lui Iov, mulțime de nenorociri. Dar ea, neîncetat rugându-se, ca și David grăia: „Nu voi muri, ci vie voi fi și voi povesti lucrurile Domnului!”. Și pentru toate proslăvea pe Dumnezeu, cântându-I: Aliluia!

 

Icos 9:

 

Dar nu numai asupra ei, ci și asupra rudeniilor ei și a toată cetatea slobozind blestemul, ai adus, o, Cipriane!, vătămare din mânia cea neîmblânzită și din rușinea cea multă ce ți se făcuse, încât mulți cetățeni au mers la Iustina, voind a o sili pe ea să nu se mai împotrivească lui Aglaid, pentru a izbăvi cetatea de mulțimea vrăjilor tale. Dar ea nu prin însoțire necurată, ci prin curate și fierbinți rugăciuni, a izbăvit pe toți de tot răul, batjocorind meșteșugurile vrăjitorești. Pentru aceasta, cu toții văzând minunea, lăudăm pe Dumnezeu și cântăm ție:

 

Bucură-te, că nici iscoadele cele rele la rău nu au înduplecat-o

Bucură-te, că Iustina s-a dovedit slujirii lui Hristos vas plecat

Bucură-te, că mulți din aceia au cunoscut pe Hristos, prin minunata ei tămăduire

Bucură-te, că întreaga cetate a luat printr-însa izbăvire

Bucură-te, că mulți au venit atunci la credință

Bucură-te, că tu însuți ai fost zdruncinat în întreaga ta ființă

Bucură-te, că pentru a doua oară ai fost puternic cutremurat

Bucură-te, că încrederea în puterea vrăjilor tale ți s-a destrămat

Bucură-te, că așa a binevoit Dumnezeu, prin minunata fecioară, a-ți lucra mântuirea

Bucură-te, că ne înveți pe noi a răbda îndelung când suntem ispitiți

Bucură-te, că ne întărești pe noi a rămâne în credință statornici și neclintiți

Bucură-te, Sfințite Mucenice Cipriane, pururea slăvite!

 

Condac 10:

 

Rușinat fiind, Cipriane, de înfrângerea ce ai suferit-o printr-o tânără fecioară, tu, cel mult învățat și iscusit foarte în lucruri vrăjitorești, și înștiințându-te că toate meșteșugurile viclene cu puterea Crucii și cu numele lui Hristos au fost biruite, ți-ai venit întru simțire și întru cunoștința Adevărului și ai început a dosădi pe draci, slăvind pe Dumnezeu și cântându-I Lui: Aliluia!

 

Icos 10:

 

Văzând că te-ai trezit din somnul și întunericul neștiinței, și cu mânie sfântă îl ocărăști, acum și pe tine, care ai fost slujitorul idoleștii închinări și al diavoleștilor meșteșuguri vrăjitorești, ca să te piardă s-a pornit diavolul cu putere multă, încercând să te ucidă și, neavând tu nici un ajutor de la nimeni să te izbăvească, ți-ai adus aminte de Semnul Crucii, prin care se împotrivea Iustina, și chemând numele lui Hristos ai biruit puterea diavolului, de care lucru preaminunat cutremurați fiind, cântăm ție:

 

Bucură-te, Cipriane, că prin fecioara Iustina ai venit la chemarea Numelui lui Hristos

Bucură-te, că întru Numele Lui ai zdrobit pe diavolul ce se pornise împotriva ta mai vârtos

Bucură-te, că ai aflat Lumina cea adevărată

Bucură-te, împreună cu fecioara cea curată

Bucură-te, că spre spurcată însoțire n-ai putut să o pleci

Bucură-te, că în Lumina lui Hristos, acum împreună cu ea petreci

Bucură-te, și ne întărește și pe noi în chemarea Numelui lui Hristos

Bucură-te, că ni L-ai arătat nouă a fi dar prea luminos

Bucură-te, că și prin tine a sporit Biserica cea biruitoare

Bucură-te, că te-a câștigat la credință Iustina, cea curată ca o floare

Bucură-te, și ne învață și pe noi a păzi curăția

Bucură-te, și izbăvește din nevoi pe cei ce iubesc fecioria

Bucură-te, Sfințite Mucenice Cipriane, pururea slăvite!

 

Condac 11:

 

Arzându-ți toate cărțile tale cele vrăjitorești înaintea credincioșilor, ai alergat la episcopul creștinesc, cerându-i lui să te unească prin Sfântul Botez cu Dumnezeul Iustinei. Și având tu inimă înfrântă și cu multă plângere pentru toate relele ce le-ai făptuit în viața ta de până atunci, primit ai fost în turma lui Hristos, căci a cunoscut episcopul buna ta râvnire. Și precum te-ai arătat odinioară grabnic la rău, te-ai dovedit apoi apring râvnitor și slujitor vrednic al Dumnezeului Celui Adevărat, neprididind a-l aduce Lui neîncetat cântarea: Aliluia!

 

Icos 11:

 

Cu mare osârdie ai alergat, Cipriane, pe calea cea strâmtă și anevoioasă, după ce ai aflat că Hristos este Calea cea Adevărată, dorind să răscumperi vremea petrecută în spurcata slujire idolească și totdeauna plângând pentru faptele cele rele de mai înainte. Drept aceea, ai mers din putere în putere și din bunătate în bunătate, încât degrab te-ai învrednicit a primi nu numai Botezul, ci ai pășit din treaptă în treaptă până la cinstea de episcop, păstorind cu râvnă turma lui Hristos. Iar pe fecioara Iustina, diaconiță și egumenă într-o mănăstire de fecioare ai făcut-o. Pe care cinstită înălțare văzând-o, cu bucurie cântăm ție:

 

Bucură-te, Cipriane, că așa răsplătește Dumnezeu inima curată

Bucură-te, că a cunoscut Dumnezeu râvna ta după cunoștința cea adevărată

Bucură-te, că așa miluiește Dumnezeu pe cei ce îndelungi ispitiri suferă

Bucură-te, că așa te-ai arătat arhiereu preasfințit

Bucură-te, că și pe Iustina vrednică diaconiță slujirii lui Hristos ai înălțat-o

Bucură-te, că egumenă și povățuitoare și altor fecioare ai dat-o

Bucură-te, că ai păstorit turma lui Hristos cu multă râvnă și silire

Bucură-te, că și noi alergăm la tine, ca la un adevărat păstor, cu multă dorire

Bucură-te, și ne povățuiește pe noi pe calea mântuirii

Bucură-te, și fii lângă noi mereu în ceasul ispitirii

Bucură-te, Sfințite Mucenice Cipriane, pururea slăvite!

 

Condac 12:

 

Prin ravna ta și a fecioarelor cele curate povățuite de înțeleapta Iustina, se deșerta slujirea idolească, iar slava lui Hristos se înmulțea. O viață ca aceasta și a ta sârguință cea pentru slujirea lui Hristos și pentru mângâierea sufletelor omenești văzând-o diavolul, scrâșnea împotrivă-ți, voind cu orice chip să te piardă. Însă nu știa pierzătorul că o și mai mare și nepieritoare slavă îți pregătea, și sălășluire cu cetele sfinților, ca împreună cu aceștia pururea să-I cânți lui Dumnezeu cântarea: Aliluia!

 

Icos 12:

 

Neștiind pierzătorul în ce chip să te piardă, căci se temea de puterea Crucii, a îndemnat pe păgâni să te clevetească înaintea ighemonului că ai părăsit păgâneasca închinare și slujire idolească, venind la creștineasca închinare a lui Hristos, și că pe mulți depărtezi de la spurcata slujire la idoli, sporind turma lui Hristos. Acestea auzind ighemonul, și neputând a te ademeni prin cuvinte meșteșugite, te-a dat la muncire cumplită, împreună cu fecioara Iustina. Iară voi toate răbdându-le și neplecându-vă la închinarea idolească, ighemonul a poruncit să vă ucidă prin tăiere de sabie. Iar împreună cu voi s-a învrednicit de cununa mucenicească și evlaviosul creștin Teoctist, care văzând moartea voastră cea nevinovată, a mărturisit și el pe Hristos. Pentru aceea, laude ca acestea aducem ție:

 

Bucură-te, că te-ai învrednicit a fi al turmei lui Hristos păstor nebiruit

Bucură-te, că și Iustina fecioara, nevoindu-se alături de tine s-a sfințit

Bucură-te, că de vicleanul ighemon n-ați fost amăgiți

Bucură-te, că v-ați arătat mărturisitori ai lui Hristos neclintiți

Bucură-te, că astfel, de cunună mucenicească ați fost învredniciți

Bucură-te, că acum prin sfintele tale moaște multe tămăduiri se dăruiesc

Bucură-te, că râuri de daruri se revarsă celor ce te cinstesc

Bucură-te, că și noi cu mare credință la tine năzuim

Bucură-te, că prin ale tale sfinte moaște ajutor și mântuire nădăjduim

Bucură-te, și te roagă pentru noi împreună cu Sfânta Iustina și Sfântul Teoctist

Bucură-te, și primește de la noi, ca jertfă de laudă, acest smerit acatist

Bucură-te, Sfințite Mucenice Cipriane, pururea slăvite!

 

Condac 13:

 

O, preasfințite Cipriane, Ierarhul cel cinstit al lui Dumnezeu, nevoitorule preatare, împreună cu Sfânta Muceniță Iustina și Sfântul Mucenic Teoctist, roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru cei ce pururea te cinstesc și cu cântări măresc sfântă pomenirea ta, și cu rugăciunile tale îmblânzește pe Stăpânul Hristos, pentru toți mijlocind iertare de greșeli și izbăvire de toate cursele și ispitirile diavolești, ca mântuindu-ne, să-l cântăm împreună cu tine, în vecii nesfârșiți, cântarea îngerească: Aliluia! (acest condac se zice de trei ori)

 

Apoi se citesc iarăși Icosul 1 și Condacul 1:

 

Icos 1:

 

Minunată s-a arătat viața ta, Sfinte, că din pruncie slujirii idolești ai fost închinat, dar cunoscând Domnul râvna ta după cunoașterea cea adevărată, ți-a descoperit ție, printr-o fecioară curată, pe Hristos-Singur-Adevărul, de care taină și pronie dumnezeiască minunându-ne, cu credință cântăm ție:

 

Bucură-te, cel ce ai înfrânt slujirea idolească

Bucură-te, că ai vădit înșelăciunea diavolească

Bucură-te, că la cunoștința adevărului ai râvnit

Bucură-te, cel ce și în păgânească cunoștință te-ai arătat iscusit

Bucură-te, cel ce diavolești meșteșuguri și vrăjitorii ai cunoscut

Bucură-te, că pe toate acestea mai apoi de ocară le-ai făcut

Bucură-te, că poți să ne scapi de ispita diavolească

Bucură-te, că ne izbăvești de rătăcirile eretice

Bucură-te, că ne arăți calea spre adevăr

Bucură-te, că rugăciunile tale de tot răul ne scapă

Bucură-te, ajutorul celor înviforați

Bucură-te, că lumina ta tuturor o împarți

Bucură-te, Sfințite Mucenice Cipriane, pururea slăvite!Rugăciune către Sfântul Mucenic Ciprian, Episcopul Cartaginei

 

Rugăciunea Sfântului Mucenic Ciprian, pentru izbăvirea de vrăji, blesteme și toată lucrarea diavolească

 

 

Stăpâne Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Creatorule și Chivernisitorule a toate, Sfânt și slăvit ești; împăratul împăraților și Domnul domnilor, slavă Tie. Tu Cel ce locuiești în lumina cea nepătrunsă și neapropiată, pentru rugăciunea mea, a smeritului și nevrednicului robului Tău, depărtează demonii și stinge viclenia lor de la robii Tăi; revarsă ploaie la bună vreme peste tot pământul și fă-l să-și dea roadele lui; copacii și viile să-si dea deplin rodul lor; femeile să fie dezlegate și eliberate de nerodirea pântecelui; acestea și toată lumea mai întâi fiind dezlegate, dezleagă și toată zidirea de toate legăturile diavolești. Și dezleagă pe robul Tău (numele) împreună cu toate ale casei lui de toate legăturile satanei, ale magiei, ale farmecelor și ale puterilor potrivnice. Împiedică Tu, Doamne Dumnezeul părinților noștri toată lucrarea satanei, Tu Cel ce dai dezlegare de magie, de farmece, de vrăji și de toate lucrările satanicești și de toate legăturile lui, și distruge toată lucrarea vicleană prin pomenirea Prea Sfântului Tău nume.

Așa, Doamne, Stăpâne a toate, auzi-mă pe mine nevrednicul slujitorul Tău și dezleagă pe robul Tău (numele) de toate legăturile satanei și dacă este legat în cer, sau pe pământ, sau cu piele de animale necuvântătoare, sau cu fier, sau cu piatră, sau cu lemn, sau cu scriere, sau cu sânge de om, sau cu al păsărilor sau cu al peștilor, sau prin necurăție, sau în alt chip s-au abătut asupra lui, sau dacă din altă parte au venit, din mare, din fântâni, din morminte, sau din orice alt loc, sau dacă a venit prin unghii de om, de animal, sau gheare de pasăre, sau prin șerpi (vii sau morți), sau prin pământul morților, sau dacă a venit prin străpungere de ace, dezleagă-le pentru totdeauna, în ceasul acesta, Doamne, cu puterea Ta cea mare.

Tu Doamne, Dumnezeul nostru, Care cunoști și știi toate, dezleagă, sfărâmă și distruge, acum, lucrările magiei, iar pe robul Tău (numele) păzește-l cu toți ai casei lui de toate uneltirile diavolești. Zdrobește cu însemnarea cinstitei și de viață făcătoarei Cruci toate puterile potrivnicilor. Pustiește, distruge și depărtează pentru totdeauna toate lucrările magiei, vrăjitoriei și fermecătoriei de la robul Tău (numele). Așa, Doamne, auzi-mă pe mine păcătosul slujitorul Tău și pe robul Tău cu toți ai casei lui, și dezleagă-i de demonul de amiază, de toată boala și de tot blestemul, de toată mânia, nenorocirea, clevetirea, invidia, farmecele, nemilostivirea, lenea, lăcomia, neputința, prostia, neînțelepciunea, mândria, cruzimea, nedreptatea, trufia, și de toate rătăcirile și greșalele, știute și neștiute, pentru sfânt numele Tău, că binecuvântat ești în veci. Amin.

 

 

Condac 1:

 

Cela ce mai înainte ai fost învățător răutății și te-ai arătat Arhiereu prin cinstita fecioară Justina, și ca un păstor înțelept, din spinii înșelăciunii ai înflorit ca o floare prea frumoasă, și pe noi credincioșii, ne-ai umplut cu miresmele tămăduirilor și de razele minunilor tale, întărește-ne ca să-ți cântăm ție: Bucură-te, Sfințite Mucenice Cipriane, pururea slăvite!