– Citește întreaga Biblie în anul care vine! (1)
– Dar nu am timp!
„Citește întreaga Bibilie într-un an!”
„Sunt foarte ocupat! Am de îngrijit o familie, am o slujbă
foarte solicitantă, iar pe lângă toate acestea sunt implicat și în proiectele/
activitățile/ programele bisericii locale.”
Mai poți zice ceva? Toate sunt, ca să folosim o expresie
foarte îndrăgită de doi ani încoace, activități esențiale. „Nu pot renunța la
nimic, dar nici nu mai pot adăuga”, vor spune mulți, temându-se că tocmai
această activitate va fi paiul care, odată adăugat, va face spatele cămilei să
cedeze.
Deși nu putem nega aglomerarea excesivă și ritmul halucinant
în care se desfășoară viețile noastre, la o cercetare mai atentă, argumentul nu
este unul valid. Iată motivele:
În primul rând, indiferent cât suntem de aglomerați, vom găsi
mereu timp pentru ceea ce socotim că este important. Pastorul Beniamin Fărăgău
se întreba la un moment dat, cu amară ironie, dacă există persoane care nu au
mâncat de vreo două-trei săptămâni, pentru că au fost ocupate....Răspunsul este
evident.
Faptul că citirea Bibliei este primul punct pe care îl tăiem
de pe agenda noastră încărcată, uneori fără mari mustrări de conștiință, arată
nu atât de mult că suntem ocupați, ci că suntem nepăsători față de cele
spirituale. Ne facem timp să ne hrănim trupul, oricât am fi de ocupați, datorită
faptului că este viu și, prin intermediul diverselor mecanisme, semnalează
nevoia de hrană.
Ne îngrijim de viața noastră biologică, dar ce se întâmplă cu
partea spirituală a lucrurilor? Cât de chircită, cât de slăbănogită trebuie să
fie aceasta din moment ce o ținem mereu înfometată? Un organism viu, nehrănit
multă vreme, slăbește și... moare. Chemarea este să (re)începem să cultivăm
viața noastră spirituală. Pe măsură ce aceasta se dezvoltă și crește, va cere
tot mai multă hrană. Citirea Bibliei nu va mai fi încă o activitate sufocantă,
ci aer proaspăt pe care îl respirăm în fiecare dimineață.
În al doilea rând, indiferent cât suntem de aglomerați, vom
găsi timp chiar și pentru ceea ce NU este important, dar care ne place.
Adeseori tăiem citirea Bibliei de pe agenda noastră, dar oferim timp generos
hoinăririi virtuale. Spunem că nu avem timp pentru citirea Bibliei, dar
cutreierăm cu o voioșie zglobie și inconștientă rețelele de socializare, deși
știm foarte bine că, adeseori, sacrificăm timpul pentru nimicuri.
Unele telefoane trimit o informare numită raport săptămânal.
Această indică timpul folosit pe telefon în ultimele șapte zile și domeniile în
care a fost utilizat. Oare de câte ori raportul nu începe cu „timpul dvs. de
utilizare a crescut...” Cu riscul unei generalizări forțate, cred că multe
persoane ar putea să citească Biblia de două ori pe an în timpul irosit pe
rețelele de socializare. Nu vorbesc despre timpul folosit, pentru că, și în
acel spațiu, timpul poate fi folosit în mod legitim. Fac referire la cantitatea
imensă de timp irosită acolo.
În al treilea rând, tocmai pentru că suntem aglomerați, avem
nevoie să citim Biblia în fiecare zi. Adeseori, renunțăm la citit pe
considerentul că ceea ce facem deja ne sufocă și nu ne mai putem permite să
adăugăm nimic, de teama că vom ceda. Viața sufocantă însă este tocmai unul
dintre argumentele cele mai importante PENTRU a citi Biblia.
Biblia ne ajută să selectăm. Pe măsură ce ne adâncim în
Scripturi, vom descoperi că unele dintre lucrurile pe care le facem sunt
greșite și le vom pune deoparte. Mai mult, vom descoperi că unele nu sunt
greșite, dar inutile, și vom căuta să le înlăturăm și pe acelea. Biblia ne
ajută să selectăm valorile, iar viața noastră va fi mai spațioasă și mai
aerisită.
Mai este însă ceva. Viețile noastre sunt într-adevăr foarte
pline, foarte aglomerate, dar fără direcție. Ceea ce le face sufocante este
aglomerația, cuplată cu o mișcare haotică, fără țintă. Citirea Bibliei ne poate
ajuta, pentru că oferă vieților noastre un sens și o coerență profunde, dincolo
de „target-urile” imediate. Ne arată că, folosind afirmația apostolului Pavel,
„osteneala noastră în Domnul nu este zadarnică.” Că, dacă facem ceea ce suntem
chemați să facem, vom găsi mereu puterea să mergem mai departe, în ciuda
oboselii și a greutăților.
În al doilea rând, s-ar putea să spui că nu vei citi întreaga
Biblie într-un an, pentru că nu ești legalist și nici nu vrei să aluneci în
atitudine legaliste. În cele din urmă, nu este esența creștinismului relația cu
Dumnezeu? „O relație,” spunem noi, „nu poate fi turnată în astfel de tipare,
pentru că va fi mutilată.”
Primul lucru pe care l-aș menționa...va urma.
Un text de Valentin
Făt, pentru Edictum Dei
Sursa: https://www.facebook.com/edictumdei/photos/a.297955690310931/4284736308299496/