Versetul zilei 30 08 2026 (Evanghelia de Duminică)

 

Hrab Alexandru: Sfântul Alexandru, Patriarhul Constantinopolului –...

Când sfântul Mitrofan, întâiul patriarh al Constantinopolului, s-a apropiat de sfârșitul său cel pământesc, și a venit la el să-l cerceteze însuși marele împărat Constantin, întrebându-l pe cine va binecuvânta să primească scaunul patriarhiei după plecarea sa, sfântul Mitrofan a răspuns:

-          Domnul mi-a descoperit că după mine va lau scaunul patriarhiei Alexandru, cel

împreună cu mine slujitor, vrednic de alegere și de darul sfântului Duh…: mai multe aici:

Hrab Alexandru: Sfântul Alexandru, Patriarhul Constantinopolului –...:   

 

Medicina în 10 știri: Noutăți publicate între 22 și 29 august

 

Ediția din 29 august 2026 | Noutăți publicate între 22 și 29 august

Săptămâna aceasta a adus cinci decizii importante ale FDA, rezultate care pot influența cardiologia și două direcții promițătoare de cercetare genetică și celulară. Pentru a evita confuziile, tratamentele autorizate sunt prezentate separat de medicamentele experimentale și de cercetările realizate numai în laborator sau pe animale.

Tratamente și dispozitive aprobate

Deciziile de mai jos sunt valabile în Statele Unite. Aprobarea FDA nu înseamnă automat că produsul este autorizat sau disponibil și în Uniunea Europeană ori în România.

1. Primul inhibitor RAS aprobat pentru cancerul pancreatic metastatic

Data noutății: 26 august 2026

FDA a aprobat Rasonque (daraxonrasib) pentru adulții cu adenocarcinom pancreatic metastatic care au primit deja cel puțin un tratament sistemic sau nu pot urma o schemă cu mai multe medicamente. Comprimatele se administrează o dată pe zi și inhibă mai multe forme ale proteinei RAS, unul dintre principalii „motori” ai creșterii acestui cancer.

În studiul randomizat desfășurat pe 500 de pacienți, supraviețuirea mediană a fost de 13,2 luni cu daraxonrasib, față de 6,7 luni cu chimioterapia standard. Rezultatul este important pentru o boală în care opțiunile terapeutice rămân limitate. Printre reacțiile adverse frecvente se află erupțiile cutanate, diareea, inflamația mucoasei bucale, greața, oboseala și sângerările. Sursa: FDA

2. Primul tratament oral aprobat special pentru dermatomiozită

Data noutății: 27 august 2026

Lisraya (brepocitinib) a devenit primul medicament oral aprobat de FDA pentru adulții cu dermatomiozită. Această boală autoimună rară provoacă inflamația pielii și a mușchilor, slăbiciune musculară progresivă și erupții cutanate caracteristice.

Medicamentul inhibă căile JAK/TYK2 implicate în reacția inflamatorie. Aprobarea s-a bazat pe un studiu de fază III cu 241 de pacienți, în care doza de 30 mg pe zi a îmbunătățit forța musculară, funcționarea fizică și manifestările cutanate și a permis reducerea corticoizilor la mai mulți pacienți. Lisraya are însă un avertisment sever privind riscul de infecții grave, cancer, evenimente cardiovasculare și tromboze. Sursa: FDA

3. Un medicament care poate reduce flebotomiile în policitemia vera

Data noutății: 28 august 2026

FDA a aprobat Mimrylo (rusfertide) pentru adulții cu policitemia vera insuficient controlată prin tratamentele existente. În această boală, organismul produce prea multe globule roșii, sângele devine mai vâscos, iar riscul de tromboză, infarct sau accident vascular cerebral crește.

Rusfertide imită hepcidina, hormonul care controlează folosirea fierului, limitând fierul disponibil pentru producerea globulelor roșii. În studiul VERIFY, desfășurat pe 293 de pacienți, 76,9% dintre cei tratați nu au mai îndeplinit criteriile pentru flebotomie, comparativ cu 32,9% în grupul placebo. Medicamentul se injectează săptămânal, iar reacțiile adverse principale au fost anemia și reacțiile la locul injecției. Sursa: FDA

4. Primul medicament aprobat pentru anemia hemolitică autoimună „la cald”

Data noutății: 25 august 2026

Imaavy (nipocalimab-aahu) a fost aprobat pentru adulții și adolescenții de cel puțin 12 ani cu anemie hemolitică autoimună „la cald”, tratați în prezent sau anterior cu corticoizi. În această afecțiune, anticorpii atacă și distrug globulele roșii mai repede decât le poate înlocui organismul.

În studiul cu 118 pacienți, un răspuns durabil al hemoglobinei a fost obținut de 24% dintre cei care au primit doza eficientă, comparativ cu 8% în grupul placebo. Beneficiul nu a apărut la ambele doze studiate, ceea ce arată importanța alegerii corecte a schemei. Reacțiile adverse frecvente au inclus edemele, diareea, febra și reacțiile la perfuzie. Sursa: FDA

5. Un singur senzor monitorizează continuu glicemia și cetonele

Data noutății: 25 august 2026

FDA a autorizat Libre Duo 10 Day, primul dispozitiv purtabil care măsoară continuu, prin același senzor, atât glucoza, cât și cetonele. Sistemul este destinat persoanelor cu diabet începând de la vârsta de doi ani.

Senzorul măsoară valorile în fiecare minut și transmite datele către telefon. Creșterea cetonelor poate fi astfel observată înainte ca pacientul să dezvolte cetoacidoză diabetică, o complicație gravă, întâlnită mai ales în diabetul de tip 1. Autorizarea s-a bazat pe șase studii cu peste 600 de participanți. Aparatul oferă un avertisment timpuriu, dar valorile trebuie interpretate împreună cu simptomele și glicemia. Sursa: FDA

Rezultatele unor studii clinice

Medicamentele prezentate în această secțiune nu sunt încă aprobate pentru indicațiile studiate.

6. Anticoagulantele au redus accidentele vasculare la pacienții cu risc intermediar

Data noutății: 28 august 2026

Studiul randomizat SINGLE-AF a inclus 1.803 pacienți cu fibrilație atrială și risc intermediar de accident vascular cerebral. Participanții au primit apixaban sau rivaroxaban ori nu au urmat tratament anticoagulant.

După doi ani, evenimentul principal – accident vascular cerebral, embolie sistemică, hemoragie majoră sau deces cardiovascular – s-a produs la 0,5% dintre pacienții tratați, față de 1,5% în grupul fără anticoagulare. Diferența a fost determinată în principal de reducerea accidentelor vasculare ischemice, de la 1,1% la 0,1%. Numărul total de evenimente a fost însă mic, iar studiul a fost deschis și realizat numai în Coreea de Sud. Rezultatele pot contribui la actualizarea viitoarelor ghiduri. Sursa: European Society of Cardiology

7. Aficamten a îmbunătățit simptomele cardiomiopatiei hipertrofice neobstructive

Data noutății: 28 august 2026

În studiul internațional de fază III ACACIA-HCM, 517 pacienți cu cardiomiopatie hipertrofică neobstructivă simptomatică au primit aficamten sau placebo. Boala îngroașă și rigidizează mușchiul inimii, chiar dacă fluxul sângelui nu este blocat.

După 36 de săptămâni, aficamten a produs o ameliorare mai mare a simptomelor și o creștere modestă, dar semnificativă statistic, a capacității de efort. Totuși, fracția de ejecție a scăzut sub 50% la 10% dintre pacienții tratați, comparativ cu 1% în grupul placebo, situație gestionată prin ajustarea dozei. Rezultatele sunt promițătoare, dar aficamten nu este încă aprobat pentru forma neobstructivă a bolii. Sursa: European Society of Cardiology

Cercetări preclinice și rezultate de laborator

Aceste descoperiri nu reprezintă tratamente disponibile pacienților.

8. ARN-ul de transfer modificat a corectat experimental unele mutații din fibroza chistică

Data publicării: 27 august 2026

Cercetătorii canadieni au creat molecule de ARN de transfer, numite sup-tRNA, capabile să treacă peste semnalele genetice de oprire apărute prea devreme. Aceste „mutații nonsense” împiedică celula să producă proteina completă și sunt implicate în aproximativ 11% dintre bolile genetice ereditare.

În celule respiratorii, organoizi obținuți de la pacienți și modele animale de fibroză chistică, ARN-ul modificat, transportat prin nanoparticule lipidice, a restabilit producerea și funcționarea proteinei CFTR. Într-un organoid, asocierea cu Trikafta a funcționat deși niciuna dintre intervenții nu avusese efect suficient singură. Este însă o cercetare preclinică: siguranța și eficiența la oameni nu au fost încă testate. Sursa: studiul din Science, prezentat de University of Toronto

9. O moleculă experimentală a blocat mecanismul morții celulare

Data publicării: 28 august 2026

Un studiu din Nature Chemical Biology descrie CBI-3, o moleculă care se leagă de proteina BAX și împiedică declanșarea apoptozei – procesul prin care o celulă se autodistruge. Blocarea selectivă a BAX ar putea deveni utilă în boli sau leziuni în care mor prea multe celule, precum infarctul, accidentul vascular cerebral ori unele boli neurodegenerative.

CBI-3 a protejat neuroni motori obținuți din celule stem ale unor persoane sănătoase și ale unor pacienți cu scleroză laterală amiotrofică. Într-un model de insuficiență hepatică acută la șoareci, a redus moartea hepatocitelor și a îmbunătățit supraviețuirea. Rezultatele sunt de laborator și preclinice; nu există încă dovezi de eficiență sau siguranță la pacienți. Sursa: Nature Chemical Biology

Sănătate publică internațională

10. Epidemia de Ebola Bundibugyo rămâne o urgență internațională

Data raportului: 28 august 2026

Organizația Mondială a Sănătății a stabilit că epidemia provocată de virusul Ebola Bundibugyo în Republica Democratică Congo continuă să fie o urgență de sănătate publică de interes internațional, dar nu îndeplinește criteriile unei urgențe pandemice.

Până la 18 august fuseseră raportate aproximativ 5.000 de cazuri, însă estimările sugerează că numărul real ar putea fi de trei sau patru ori mai mare. Rata brută de mortalitate era de aproximativ 46%, iar transmiterea activă fusese identificată în 49 de zone sanitare. OMS apreciază că riscul răspândirii în afara Africii rămâne foarte scăzut, dar că țările învecinate trebuie să-și intensifice supravegherea și pregătirea. Sursa: Organizația Mondială a Sănătății

Concluzie

Săptămâna medicală a fost dominată de tratamente pentru boli grave și rare, dar și de rezultate care ar putea modifica practica în cardiologie. Descoperirile privind ARN-ul de transfer și blocarea proteinei BAX sunt promițătoare, însă se află încă la mare distanță de utilizarea clinică. În medicină, diferența dintre un rezultat de laborator, un studiu clinic și un tratament aprobat este esențială.

Materialul are caracter strict informativ și nu înlocuiește consultația, diagnosticul sau recomandările unui medic.

 

 

Versetul zilei: 29.08.2026

 

SFÂNTUL IOAN BOTEZĂTORUL - NEW CATHOLIC ENCYCLOPEDIA - Autorul articolului: M. E. McIver

  

NEW CATHOLIC ENCYCLOPEDIA

SFÂNTUL IOAN
BOTEZĂTORUL

Traducere în limba română a articolului
„John the Baptist, St.”

Ediția a II-a  •  Volumul 7 (Hol-Jub)  •  pp. 1012-1015

Autorul articolului: M. E. McIver

Notă asupra traducerii: abrevierile și trimiterile scripturistice au fost adaptate uzului românesc; bibliografia a fost păstrată în forma originală.

 

SFÂNTUL IOAN BOTEZĂTORUL

Înaintemergătorul lui Hristos, fiul preotului Zaharia și al Sfintei Elisabeta, ruda Fecioarei Maria.

Nașterea și pruncia

Evanghelia după Luca oferă amănunte despre vestirea nașterii lui Ioan, nașterea și pruncia sa. Arhanghelul Gavriil i s-a arătat lui Zaharia în timp ce acesta își împlinea slujirea preoțească în Templu și i-a vestit că Elisabeta va zămisli un fiu la bătrânețe (Lc 1,11). Tiparul relatării corespunde celui folosit în Vechiul Testament pentru vestirea nașterii unor bărbați de seamă (Jud 13,2-20). Gavriil i-a spus lui Zaharia să-i dea fiului făgăduit numele Ioan, care înseamnă „Iahve este îndurător” (Lc 1,13). Copilul avea să fie plin de Duhul Sfânt încă din pântecele mamei sale și să devină un ascet în Israel. El avea să-i întoarcă pe mulți dintre fiii lui Israel la Domnul lor și să meargă în puterea și duhul lui Ilie (1,14-17). În cântarea sa, numită Benedictus, Zaharia îl numește pe fiul său „proroc al Celui Preaînalt” (1,76). Ioan s-a născut cu șase luni înainte de Hristos (1,36), potrivit tradiției în localitatea Ain Karim, la aproximativ cinci kilometri și jumătate vest de Ierusalim. În timpul vizitei Mariei la Elisabeta, Ioan, încă nenăscut, a tresăltat de bucurie mesianică în pântecele mamei sale (1,44). Luca mai relatează că Ioan și-a petrecut tinerețea în pustie (1,80).

Activitatea

Ioan s-a arătat în ținutul Iordanului ca ascet și predicator al pocăinței (Mt 3,1-6; Mc 1,1-6; Lc 3,1-6; In 1,19-28). Odată cu propovăduirea botezului spre iertarea păcatelor, Împărăția lui Dumnezeu a început să se descopere. Ca Înaintemergător al Mesiei, principala lui misiune era să vestească venirea lui Iisus Hristos ca Mesia și să-L boteze. El nu s-a înfățișat ca preot, asemenea tatălui său, ci ca propovăduitor purtând o haină din păr de cămilă, veșmântul tradițional al prorocilor; Ilie, cu care Ioan se aseamănă în multe privințe, este descris ca purtând același veșmânt ascetic (IV Regi 1,8). Vreme de secole, poporul cinstise acest semn al prorocului, însă prorocii mincinoși îl făcuseră să cadă în dispreț, astfel încât purtarea lui atrăgea batjocura (Zah 13,3-4).

Ioan a venit ca „glasul celui ce strigă în pustie” (Is 40,3-4). Toți cei patru evangheliști identifică acest „glas” din Isaia cu Botezătorul. Potrivit Evangheliei a patra, Botezătorul a negat categoric că ar fi Ilie, Prorocul așteptat sau Mesia (In 1,19-23). El a fost însă ultimul dintre prorocii Vechiului Testament, trimis de Dumnezeu să vestească botezul pocăinței și venirea Împărăției prin Hristos. A propovăduit o înnoire morală menită să-i pregătească pe iudei pentru venirea Mesiei. Convertirea lor lăuntrică trebuia mărturisită în chip văzut prin botezul cu apă și prin mărturisirea păcatelor. Supunerea lui Iisus botezului lui Ioan arăta recunoașterea adevărului misiunii lui Ioan, dar, prin chiar acest act, botezul lui Ioan era depășit (Mt 3,13-17; Mc 1,9-11; Lc 3,21-22; In 1,32-34). (A se vedea: Botezul lui Hristos.)

Mesajul predicilor lui Ioan este destul de aspru și sever (Mt 3,7-12; Mc 1,7-8; Lc 3,7-18). Accentul principal cade pe venirea iminentă a Mesiei și pe judecata apropiată pe care El avea să o aducă: „securea stă la rădăcina pomilor” (Lc 3,9). Luca (3,10-14) insistă însă și asupra laturilor pozitive și omenești ale mesajului Botezătorului. Niciunei categorii profesionale nu-i este refuzată mântuirea; toți sunt chemați, înainte de toate, să practice dreptatea și iubirea față de semenii lor.

În Evanghelia după Ioan, Botezătorul se descrie pe sine ca prietenul Mirelui, cel care trebuie să se micșoreze pentru ca Hristos să crească (In 3,25-30); el Îl vestește pe Iisus ca Miel al lui Dumnezeu, iar câțiva dintre ucenicii lui Ioan Îl urmează pe Iisus (In 1,35-37).

Ucenicii lui Ioan Botezătorul

Ioan a adunat în jurul său un grup de ucenici (Mt 11,2; Lc 7,18-19), care i-au rămas credincioși până la moarte. El i-a învățat un anumit fel de rugăciune (Lc 11,1) și de postire. Apostolii Andrei și Ioan fuseseră ucenici ai Botezătorului înainte de a-L urma pe Hristos (In 1,35-40). Evangheliile sinoptice consemnează o dispută între ucenicii Botezătorului și cei ai lui Hristos cu privire la post (Mt 9,14 și locurile paralele), iar Evanghelia după Ioan se referă la o dispută între ucenicii Botezătorului și cei ai lui Iisus cu privire la botez (In 3,25-28). Botezătorul pare totuși să-i fi îndemnat pe ucenicii săi să-L urmeze pe Iisus (Mt 11,2-6; a se vedea mai jos).

Mai târziu (în anul 53 d.Hr.), Pavel i-a întâlnit pe Apollo și pe aproximativ doisprezece efeseni care primiseră botezul lui Ioan și care, se pare, își formaseră propria comunitate religioasă la Efes (Fapte 18,24; 19,1-7). Evanghelia a patra pare să cuprindă o polemică împotriva ucenicilor Botezătorului (In 1,6-8), ceea ce sugerează că ei au continuat să existe ca grup separat, distinct de Biserica creștină, chiar până la sfârșitul secolului I.

Întemnițarea și moartea

Evangheliștii descriu în continuare cum „a ieșit la el tot ținutul Iudeii și toți locuitorii Ierusalimului” (Mc 1,5; Mt 3,5; Lc 3,7). Iosif Flaviu (Antichități iudaice 18,5,2), asemenea Evangheliștilor, consemnează reacția lui Irod Antipa, care, temându-se de o răscoală, l-a întemnițat pe Botezătorul. Ioan condamnase fără teamă căsătoria păcătoasă a lui Irod cu Irodiada, soția fratelui său. La rândul ei, Irodiada a îndemnat-o pe fiica sa, Salomeea, să ceară moartea lui Ioan; pentru a-i face pe plac, Irod a poruncit să i se taie capul, deși îl socotea un om evlavios și drept (Mt 14,3; Mc 6,17-20). Din închisoare, Ioan a trimis o delegație de ucenici ca să-L întrebe pe Iisus dacă El este Mesia. Potrivit unor exegeți, lui Ioan i-ar fi fost greu să accepte un Mesia blând și milostiv, în locul unei figuri asemănătoare lui Ilie. Drept răspuns, Iisus a arătat spre împlinirea, prin El, a așteptărilor mesianice din Vechiul Testament, mai ales așa cum sunt descrise de Isaia (35,5; 61,1). Apoi a folosit prilejul pentru a rosti despre Ioan cuvinte de laudă: „proroc, și mai mult decât proroc... Între cei născuți din femei nu s-a ridicat unul mai mare decât Ioan Botezătorul” (Mt 11,9-11; Lc 7,18-28).

Ioan Botezătorul și Qumran

Mulți cercetători consideră că obștea de la Qumran, din pustiul Iudeei, a exercitat o influență importantă asupra Botezătorului. Unii susțin că Ioan a aparținut comunității (de pildă, J. Steinmann); alții consideră că așteptarea eshatologică împărtășită în regiunea pustiului Iudeei este suficientă pentru a explica asemănările (de pildă, P. Benoit).

Aceste asemănări sunt izbitoare. Botezătorul se înscrie într-un context precis, acela al așteptării mesianice din pustiul Iudeei. Comunitatea de la Qumran era una preoțească; și Ioan provenea dintr-o familie preoțească în care se manifestau puternice speranțe mesianice. Atât Ioan, cât și membrii comunității de la Qumran și-au găsit inspirația în textul din Is 40,3. Ioan propovăduia un botez al pocăinței; obștea de la Qumran practica abluțiuni rituale, însă nu există indicii că le-ar fi atribuit acestora vreo semnificație morală. Ritualul de la Qumran era repetat frecvent, în vreme ce botezul lui Ioan pare să fi fost administrat o singură dată. Ioan anunța un al doilea botez, cu Duhul Sfânt și cu foc (Lc 3,16), adică o judecată eshatologică; și asceții de la Qumran propovăduiau un al doilea botez, care avea să fie lucrarea Duhului lui Dumnezeu și să aibă un caracter eshatologic (1QS 4,20-22). O deosebire izbitoare între Ioan Botezătorul și comunitatea de la Qumran o constituie însă universalitatea prezentă în propovăduirea lui Ioan, în contrast cu caracterul închis al grupului de la Qumran, care îi socotea pe toți cei din afară „fii ai întunericului”.

Întrucât Ioan a petrecut mulți ani în pustie (Lc 1,80) și există asemănări evidente între el și qumraniți, pare probabil că a cunoscut comunitatea de la Qumran. S-a sugerat chiar că, în copilărie, ar fi fost educat de membrii acesteia. O anumită influență pare, desigur, să fi existat, deoarece descoperirile de la Qumran aruncă lumină asupra chipului lui Ioan Botezătorul și asupra așteptării eshatologice generale care exista în pustiul Iudeei. Nu se poate stabili dacă a existat o influență mai directă. Cu siguranță însă, în timpul activității sale publice, el nu a fost membru al comunității de la Qumran, căci viața lui misionară nu era conformă cu regula acestei comunități.

Iconografia

Cea dintâi reprezentare a lui Ioan, datând de la începutul secolului al II-lea, se găsește în Catacombele Sfântului Calixt din Roma. Ea înfățișează botezul lui Hristos de către Ioan. Dovezi ale unui cult al Botezătorului nu apar înainte de secolul al IV-lea, când Constantin a construit Bazilica Lateranului și a închinat-o Sfântului Ioan Botezătorul. În secolul al VI-lea, botezul lui Hristos de către Ioan a fost sculptat în basorelief pe tronul de fildeș al episcopului Maximian, aflat astăzi în Muzeul Arhiepiscopal din Ravenna. De-a lungul Evului Mediu și al Renașterii, până în prezent, Botezătorul a fost subiectul unor picturi, sculpturi, lucrări în bronz și fresce realizate de cei mai mari artiști. Statui ale sale se găsesc pe catedralele din Chartres, Amiens și Reims. În Capela Peruzzi a bisericii Santa Croce din Florența se află o serie de fresce de Giotto care înfățișează viața lui Ioan.

Bibliografie

Encyclopedic Dictionary of the Bible, trad. L. Hartman (New York, 1963), pp. 1179-1181.

J. Michl et al., Lexikon für Theologie und Kirche, ed. a II-a (Freiburg, 1930-1938), vol. 5, pp. 1084-1089.

P. Vielhauer, Die Religion in Geschichte und Gegenwart, ed. a III-a, vol. 3, pp. 804-808.

J. Steinmann, Saint John the Baptist, trad. M. Boyes (New York, 1958).

P. Benoit, „Qumrân et le N. T.”, New Testament Studies 7 (1960-1961), pp. 276-296.

J. Dupont, „L’Ambassade de Jean-Baptiste”, Nouvelle revue théologique 83 (1961), pp. 805-821, 943-959.

A. Feuillet, „Les Trouvailles de Qumrân: Saint Jean-Baptiste et les hommes du désert”, Cahiers Évangiles 27 (1957), pp. 33-38.

[M. E. McIVER]

Versetul zilei - 28.08.2026

 

Versetul zilei - 27.08.2026