Faceți căutări pe acest blog

Se afișează postările cu eticheta slujire. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta slujire. Afișați toate postările

luni, 3 august 2026

CÎTEVA DIN VIRTUȚILE NECESARE PREOTULUI CA PĂSTOR ȘI OM - Pr. Prof. Ene Braniște

 

Pr. Prof. Ene Braniște — „Glasul Bisericii”, anul XV, nr. 8-9, august-septembrie 1956, pp. 473-483

Notă asupra transcrierii: a fost păstrată ortografia ediției din 1956 (de exemplu: „sînt”, „cînd”, „Romînă”). Au fost înlăturate numai erorile produse de recunoașterea automată a textului; formulările și trimiterile din original au fost păstrate.

Cel dintîi semn al adevăratei vocaţii pentru preoţie şi totodată cea mai puternică dovadă a conştiinţei preotului despre sublimitatea şi reponsabilitatea misiunii sale este curăţia morală şi sfinţenia vieţii sale. Aceasta este de fapt rezultanta sau suma unor virtuţi sau calităţi creştine, care trebuie să împodobească personalitatea oricărui preot. Cîteva din ele sînt enumerate în liniile sumare cu care sfîntul apostol Pavel schiţează discipolului său Timotei chipul adevăratului sacerdot: «Se cuvine deci ca episcopul să fie fără prihană, bărbat al unei singure femei, treaz, cuminte, cuviincios, iubitor de streini, destoinic să înveţe pe alţii, nebeţiv, nedeprins să bată, neagonisitor de cîştig urît, ci îngăduitor, paşnic, neiubitor de argint, chivernisindu-şi bine casa, avînd copii ascultători cu toată cuviinţa; căci de nu ştie cineva casa sa să şi-o chivernisească, cum va purta grijă de Biserica lui Dumnezeu?» (I Tim. III, 2-5. Comp. şi tabloul corespunzător din epistola către Tit, I, 5-9).

luni, 30 martie 2026

Hristos nu umilește, ci ridică: lecția slujirii și a smereniei în viața de zi cu zi

 



Hristos nu umilește, ci ridică: lecția slujirii și a smereniei în viața de zi cu zi

 

Ascultând azi evanghelia și predică rostită, cu vădită emoție, în care preotul a adus un gând legat de apostoli. Puteau spune, aceștia, Doamne, dă să stăm pe 12 cruci, dar nu... Când Mântuitorul avea nevoie de a-I fi alături, ei au căutat rangul și lauda în fața oamenilor. Slava deșartă, duhul mândriei. Dar Hristos a rămas gentleman şi cavaler. Hristos nu i-a lepădat. Nu i-a mustrat cu asprime, nu i-a rușinat, nu i-a alungat. A rămas Același: blând, răbdător, nobil. Un Domn adevărat. Așa cum spune Nicolae Steinhardt, Hristos este singurul Domn care nu umilește, ci ridică. Nu cucerește prin forță, ci prin iubire. Nu impune, ci cheamă.

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Printfriendly

Totalul afișărilor de pagină