Părintele profesor Ene Braniște – studii și articole de teologie liturgică
Părintele profesor Ene Braniște ocupă un loc de referință în teologia ortodoxă românească, fiind unul dintre cei mai importanți cercetători ai cultului și ai spiritualității liturgice. Prin activitatea desfășurată la Institutul Teologic Universitar din București, el a format generații întregi de teologi, cărora le-a transmis nu numai cunoștințe temeinice, ci și convingerea că teologia liturgică trebuie înțeleasă din interiorul vieții Bisericii.
Opera sa cuprinde cercetări despre Sfânta Liturghie, Sfintele Taine și ierurgii, anul bisericesc, cărțile de cult, arhitectura și arta bisericească, precum și despre istoria și semnificația diferitelor rânduieli liturgice. Lucrările sale fundamentale, între care Liturgica generală și Liturgica specială, se remarcă prin rigoarea documentării, claritatea expunerii și îmbinarea cercetării istorice cu interpretarea teologică și duhovnicească.
Pentru părintele Ene Braniște, cultul nu reprezintă o simplă succesiune de ceremonii sau gesturi moștenite din trecut. El este expresia vie a credinței Bisericii, spațiul în care omul intră în comuniune cu Dumnezeu și participă la lucrarea mântuitoare a lui Hristos. De aceea, explicarea slujbelor nu poate fi despărțită de trăirea lor, după cum respectarea rânduielilor liturgice trebuie însoțită de înțelegerea sensului lor profund.
Deși unele dintre studiile sale au fost publicate cu multe decenii în urmă, ele își păstrează valoarea și actualitatea. Cercetările părintelui Ene Braniște continuă să ofere repere sigure pentru preoți, teologi, profesori de religie și pentru toți cei care doresc să cunoască mai bine bogăția cultului ortodox.
Articolul de față, semnat de părintele Nicolae Necula și publicat în revista Studii Teologice în anul 1983, cu prilejul împlinirii vârstei de 70 de ani de către părintele profesor Ene Braniște, este mai mult decât un text aniversar. El reprezintă deopotrivă un omagiu adus profesorului, o evocare biografică și o amplă prezentare a activității sale didactice, bisericești și științifice.
Scris de unul dintre ucenicii săi apropiați, articolul ne ajută să înțelegem nu numai dimensiunea operei părintelui Ene Braniște, ci și chipul profesorului care a format generații de teologi și slujitori ai Bisericii. Nicolae Necula surprinde cu recunoștință seriozitatea cercetătorului, competența dascălului, demnitatea preotului și grija sa pentru păstrarea și înțelegerea corectă a rânduielilor liturgice.
O valoare deosebită are și ampla bibliografie cuprinsă în partea finală a articolului. Lucrările părintelui Ene Braniște sunt grupate tematic, de la studiile de liturgică și pastorală până la cele dedicate artei creștine, predicii, cărților de cult și recenziilor bibliografice. Avem astfel înaintea noastră nu doar portretul unui mare teolog, ci și imaginea unei opere impresionante, puse în slujba teologiei românești și a vieții liturgice a Bisericii.
Readucem acest articol în atenția cititorilor atât pentru valoarea sa documentară, cât și pentru mărturia de recunoștință pe care un ucenic o oferă profesorului său. El constituie o introducere potrivită
PĂRINTELE PROF. DR. ENE BRANIȘTE
la aniversarea a 70 de ani de la naștere
Pr. Asist. Dr. Nicolae Necula
Studii Teologice, seria a II-a, anul XXXV, nr. 7-8, iulie-octombrie 1983, pp. 563-580
În galeria marilor profesori care au ilustrat învățămîntul teologic universitar românesc, un loc cu totul de frunte îl ocupă Părintele Prof. Dr. Ene M. Braniște, care mai bine de 45 de ani, s-a dăruit cu toată ființa, puterea și capacitatea sa creatoare Catedrei de Liturgică, Pastorală și Artă creștină. Aniversarea în acest an a 70 de ani de viață și bogată activitate teologică ne oferă plăcutul prilej să prezentăm, în revista Institutelor teologice din Patriarhia Română, reunite într-un buchet, care să alcătuiască coroana sa de lauri, strădaniile și realizările sale în cîmpul teologiei ortodoxe românești. Nu facem prin aceasta decît să aducem un sincer și binemeritat omagiu profesorului care și-a identificat viața cu studiul și cu slujirea Bisericii și a teologiei și să înfățișăm un exemplu de muncă, seriozitate, competență, conștiinciozitate, cinste și dăruire, care să servească drept pildă de urmat tuturor celor care vor să contribuie la dezvoltarea și înflorirea teologiei românești și a Bisericii noastre strămoșești.
Părintele Prof. Dr. Ene M. Braniște s-a născut la 12 octombrie 1913, în comuna Suseni, din județul Argeș, din părinții Marin D. Braniște, de profesie învățător, decedat în 1955 și Ana M. D. Braniște, născută Tănăsescu, casnică, decedată în 1968, de la care a deprins dragostea de carte, cinstea, corectitudinea și respectul față de oameni. Mama sa, femeie evlavioasă și cu frică de Dumnezeu, i-a sădit în suflet sentimente care aveau să facă din copilul sfios și blînd un adevărat preot, cu deosebită trăire creștinească și respect față de preoție. P. C. Sa este al treilea din cei unsprezece frați (din care nouă în viață), fiecare cu rosturi bine definite în viață și societate, dintre care încă doi, Marin și Emanoil, s-au dedicat slujirii lui Dumnezeu ca preoți.
Școala primară a urmat-o și absolvit-o în comuna natală între anii 1920—1925, cu media 9,75, după care a urmat cursurile Seminarului teologic «Neagoe Vodă» din Curtea de Argeș, între 1925—1933, absolvindu-l ca premiant de onoare, în iunie 1933, cu media 9,57. După absolvire, s-a înscris la Facultatea de teologie a Universității din București, obținînd titlul de licențiat în teologie în iunie 1938, cu media 10, cu teza Liturghierul ortodox. Studiu istorico-liturgic, care a rămas însă nepublicată, în anul școlar 1937—1938 a urmat și cursurile Seminarului pedagogic universitar «Titu Maiorescu» din București, pentru specialitatea principală «Religie», iar în anii 1947—1948 a urmat primii doi ani la Facultatea de litere din București, secția Limba română. Distingîndu-se ca un element de excepție, încă din timpul cursurilor de licență, a fost apreciat de către Părintele Prof. Petre Vintilescu, titularul de atunci al Catedrei de Liturgică și Pastorală de la fosta Facultate de teologie a Universității din București, liturgist și profesor de mare reputație, care l-a recomandat consiliului profesoral spre a fi numit în postul de asistent la Catedra al cărei titular era, post înființat la 1 octombrie 1938. În toamna aceluiași an s-a înscris la cursurile de doctorat de la aceeași Facultate, pentru a se specializa, sub îndrumarea Pr. Prof. Petre Vintilescu, la Liturgică și Pastorală. La 26 iunie 1943 a obținut titlul de doctor în Teologie, cu mențiunea magna cum laude (media 10), publicînd și susținînd binecunoscuta sa lucrare de doctorat intitulată: Explicarea Sfintei Liturghii după Nicolae Cabasila, București, 1943, 298 p.
Din 1938, Părintele Prof. Ene Braniște a funcționat neîntrerupt în postul de asistent, mai întîi provizoriu (de la 1 octombrie 1938 pînă la 1 octombrie 1943), apoi ca titular, pînă la 31 martie 1950. În același timp a suplinit temporar și alte posturi didactice, la fosta Facultate de Teologie și apoi în actualul Institut teologic universitar din București și anume: a) asistența de pe lîngă Catedra de Omiletică și Catehetică, în anii 1943—1944 și 1944—1945; b) asistența de pe lîngă Catedra de Sectologie și îndrumări misionare, în anul 1945—1946; c) Conferința de Pedagogie și Istoria pedagogiei, în lunile martie și aprilie, 1947; d) Catedra de Omiletică, la anul IV, cu 1/2 normă, între 1 octombrie—20 decembrie 1950. De la 1 octombrie 1935 pînă la 1 aprilie 1939 a suplinit postul de șef de birou la Cancelaria Sfîntului Sinod.
La 1 aprilie 1950 a fost înaintat prin decizie patriarhală, la gradul de conferențiar cu atribuții de spiritual, încredințîndu-i-se și suplinirea Catedrei de Liturgică și Tipic, rămasă vacantă prin pensionarea la limită de vîrstă, a titularului ei, Pr. Prof. Petre Vintilescu, urmînd ca Pastorala să se încadreze la Catedra de Omiletică, conform hotărîrii întîistătătorului Bisericii noastre de atunci. La 15 octombrie 1950 a fost numit, prin decizie patriarhală, profesor titular la Catedra de Liturgică, Pastorală și Tipic, Catedră care, din 1956, apare cu denumirea de Liturgică, Pastorală și Artă creștină cu care a rămas pînă astăzi. La această Catedră, Părintele Prof. Ene Braniște a funcționat fără întrerupere, la licență și doctorat, din 1950 pînă la 1 octombrie 1982, cînd s-a pensionat, la cerere, rămînînd în continuare ca profesor consultant pentru îndrumarea doctoranzilor care își pregătesc doctoratul la specialitatea respectivă.
În anul universitar 1973—1974 i s-a încredințat predarea la cursurile de doctorat și îndrumarea doctoranzilor de la specialitatea Omiletică și Catehetică, titularul fiind plecat în străinătate. Din 1973 pînă în 1982 a făcut parte din Consiliul științific al Institutului.
În perioada 1 ianuarie 1970—10 iulie 1971 a îndeplinit funcția de prorector al Institutului teologic universitar din București, iar în perioada 15 decembrie 1980—1 octombrie 1982 i s-a încredințat funcția de rector al aceluiași Institut, conducînd cu multă competență și demnitate această instituție de înaltă cultură teologică.
Părintele Prof. Ene Braniște a îmbinat munca didactică cu aceea de slujire a lui Dumnezeu, în calitate de cleric. Chiar din anii studenției (1 mai 1937—30 septembrie 1938) a funcționat în postul de cîntăreț bisericesc la parohia «Oborul Vechi», din Capitală, continuînd această muncă pînă la 26 octombrie 1940, cînd a fost hirotonit diacon pe seama fostei capele «Sf. Sava» a Universității din București, dar continuînd să slujească în această calitate, la parohia «Oborul vechi» din Capitală, începînd cu data de 19 martie 1947.
La 15 mai 1950 a fost hirotonit preot slujitor onorific pe seama paraclisului Institutului teologic universitar din București, de către I. P. S. Mitropolit Teoctist al Moldovei și Sucevei, pe atunci episcop-vicar patriarhal și rector al Institutului teologic. În această calitate Prea Cucernicia Sa a rămas pînă astăzi, slujind frecvent la paraclisul Institutului, fiind un slujitor desăvîrșit, cu voce caldă și frumoasă, cu evlavie plină de demnitate și eleganță fără ostentație, cu prestanță și autoritate, îmbinînd admirabil pe profesorul de la catedră și liturghisitorul de la altar.
Pentru calitatea de profesor a fost distins cu rangul onorific de «iconom stavrofor» și cruce patriarhală.
Din anul 1968 pînă în noiembrie 1983, Părintele Prof. Ene Braniște a fost vice-președintele Comisiei de pictură a Patriarhiei Române, iar din 1952 membru în Comisia pentru uniformizarea cîntărilor bisericești. De asemenea, continuă să fie membru al Comitetului tehnic al Institutului biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române și al Comisiei de editare a colecției «Părinți și scriitori bisericești», inițiată și condusă de Prea Fericitul Patriarh Iustin al Bisericii Ortodoxe Române.
Din 1980 este îndrumător de redacție la «Studii teologice», revista Institutelor teologice din Patriarhia Română. De mulți ani este membru în Consiliul eparhial al Sfintei Arhiepiscopii a Bucureștilor și membru în consiliul parohial al parohiei «Popa Soare» din Capitală.
În calitatea sa de profesor, Părintele Prof. Ene Braniște a reprezentat Biserica Ortodoxă Română peste hotare, făcînd parte din delegații sau participînd personal, la diferite manifestări ecumenice cum au fost:
1. în ianuarie 1969, împreună cu Părintele Prof. D. Stăniloae a mers în Anglia, în cadrul schimbului de profesori și studenți între Biserica noastră și Biserica Angliei, vizitînd diferite instituții de învățămînt teologic ale Bisericii Anglicane, ținînd două conferințe;
2. în iulie 1970 a reprezentat Biserica noastră la Simpozionul catolic-ortodox de la Regensburg care s-a ocupat cu tema Botezului și Mirungerii, organizat de Conferința episcopilor catolici din R. F. Germania și Patriarhia de Constantinopol. A ținut două conferințe și a participat la discuții.
3. în mai 1972 a făcut parte din delegația Bisericii Ortodoxe Române care a vizitat Biserica Armeană din U.R.S.S., la invitația Patriarhului Vasken I, ținînd două prelegeri la Institutul teologic al Bisericii Armene din Ecimiadzin.
4. între 28 iunie—5 iulie 1975 a participat la Conferințele liturgice interconfesionale (Semaines liturgiques) organizate la Institutul de teologie ortodoxă greacă «Sf. Serghie» din Paris, ținînd o conferință și participînd la discuții.
5. în august 1976 a participat la Congresul de teologie ortodoxă de la Atena, contribuind cu un comentar la unul din referatele ținute și intervenții în discuțiile pe grupe.
6. în iulie 1977 a participat la consfătuirea interortodoxă de specialiști, organizată de Secretariatul Comisiei pregătitoare a Marelui Sinod Ortodox, la Chambesy—Elveția, în problema calendarului și a datei comune a Paștilor, unde a ținut referatul principal și a luat parte la discuții.
7. în decembrie 1979 a conferențiat la Facultatea de Teologie catolică a Universității din Viena, despre Revizuirea cultului ortodox și a ținut mai multe seminarii la Catedra de Studiul Bisericilor răsăritene.
8. în noiembrie 1980 a conferențiat la diverse centre și instituții teologice din R. F. Germania și Austria.
Părintele Prof. Ene Braniște este căsătorit din 18 februarie 1940 cu D-na Ecaterina Braniște, născută Vasile, profesoară de limba română, în prezent pensionară, licențiată în Teologie și în Litere în cadrul Universității din București, profesoară distinsă și soție admirabilă, cu calități intelectuale și sufletești deosebite, care i-a oferit permanent Prea Cucernicului Părinte Prof. Ene Braniște ajutorul devotat și căldura unui cămin perfect închegat și i-a creat toate condițiile pentru studiu și cercetare, îmbinînd minunat munca didactică cu cea de gospodină ireproșabilă.
Prezentarea cronologică de pînă aici a activității Părintelui Prof. Ene Braniște și a funcțiilor deținute este însă departe de a ni-l înfățișa în adevărata valoare pe cel care și-a făcut din studiu și catedră profesiunea și crezul său de viață. De aceea vom căuta să întregim imaginea distinsului nostru dascăl de teologie referindu-ne mai concret la principalele aspecte ale activității sale ca profesor, cercetător și publicist.
Cît privește activitatea desfășurată la catedră, trebuie să precizăm că, de la numirea ca asistent, la 1 octombrie 1938, și pînă la pensionare, la 1 octombrie 1982, Părintele Prof. Ene Braniște a funcționat neîntrerupt numai în cadrul Catedrei de Liturgică, Pastorală și Artă creștină, trecînd prin toate treptele didactice (asistent, conferențiar, profesor), menținîndu-se permanent numai în cadrul uneia și aceleiași specialități. Lucrul acesta i-a înlesnit pregătirea temeinică în specialitate, prin aprofundarea disciplinelor din cadrul Catedrei, ca și acumularea unei prețioase experiențe didactice. Pregătindu-se sub directa îndrumare a Părintelui Prof. Petre Vintilescu, i-a continuat munca cu aceeași pasiune și competență.
În primii ani de activitate (1938—1950), ca asistent al Părintelui Prof. Petre Vintilescu, fostul titular al Catedrei de Liturgică și Pastorală, și ca suplinitor al altor posturi de asistent, de la fosta Facultate de Teologie, a organizat, sub conducerea și îndrumarea profesorilor respectivi, activitatea științifică și practică de la seminariile de Liturgică, Omiletică și Catehetică și de îndrumări Misionare. În calitate de conferențiar-spiritual, suplinitor al Catedrei de Liturgică și Pastorală, apoi ca profesor titular al acestei Catedre de la Institutul teologic, din 1950 pînă în 1982 a predat cu desăvîrșită competență și erudiție cursurile de Liturgică, Pastorală și Tipic, cu noțiuni de artă creștină, conform programei analitice noi, la a cărei elaborare a colaborat, în vara anului 1950, și căreia i-a imprimat un conținut mai apropiat de nevoile noi ale învățământului teologic și mai propriu pentru formarea și pregătirea profesională și practică a viitorilor slujitori ai altarelor. Pe parcurs această programă a fost îmbunătățită tot de Prea Cucernicia Sa. Același caracter i-a imprimat și activității practice de la seminariile Catedrei pe care le-a organizat și condus personal, înlăturînd spiritul prea teoretic, intelectualist și speculativ în care se predau mai înainte aceste discipline ale teologiei practice. În activitatea de la cursuri și seminarii Părintele Prof. Ene Braniște a urmărit și sporirea volumului de cunoștințe teoretice ale studenților și doctoranzilor, ca și însușirea metodei științifice în lucru, dar mai ales pregătirea practică a viitorilor preoți în vederea rolului lor principal de săvîrșitori ai celor sfinte. La cursurile de Liturgică a pus accentul pe cunoașterea rînduielii slujbelor sfinte studiate și totodată pe spiritul și semnificațiile lor lăuntrice, a rostului lor în viața religioasă, ca și a semnificației lor dogmatice, istorice și simbolice, căutînd să ridice astfel nivelul și orizontul pregătirii liturgice a studenților și să facă din ei nu numai buni cunoscători de rînduială și tipic sau buni «bisericași», ci și slujitori cu dragoste de preoție și trăitori ai celor ce propovăduiesc și săvîrșesc în sfintele altare.
Același scop l-a urmărit Părintele Prof. Ene Braniște și în activitatea desfășurată la cursurile de îndrumare Misionară și Pastorală a clerului la care a participat cu regularitate încă de la organizarea lor, în 1949, ținînd la toate seriile conferințe-prelegeri și conducînd seminariile de practică liturgică, cîntare bisericească și tipic, ca și pe cele de Omiletică și Catehetică. Temele prelegerilor ținute la aceste cursuri au fost cît mai apropiate de specialitate, tratînd probleme de actualitate și interes teologic. Dintre acestea amintim: Uniformitatea în ritual și în cîntarea bisericească, în cultul Bisericii Ortodoxe Române; Participarea activă a credincioșilor la Liturghie și mijloace pentru realizarea ei; Cultul Bisericii Ortodoxe Române față de cultul celorlalte confesiuni creștine și al sectelor din țara noastră; Combaterea inovațiilor în săvîrșirea serviciilor divine; Cultul ortodox ca mijloc de propovăduire a dreptei credințe, a dragostei, a păcii și a bunei înțelegeri între oameni; Temeiuri biblice și tradiționale pentru cîntarea în comun a credincioșilor; Cultul sfinților în Biserica Ortodoxă; Sfinții români și sfinții cu moaște la noi în țară; învățătura creștină despre muncă; Despre calendar. Toate aceste prelegeri au fost apoi tipărite în revistele teologice.
Începînd cu seria a șasea de preoți (1950) Prea Cucernicia Sa a făcut parte din comisiile de examen aproape la toate seriile de preoți, ca examinator pentru Practica liturgică, tipic și cîntare bisericească.
Din 1951 Părintele Prof. Ene Braniște a predat prelegeri de specialitate în cadrul cursurilor organizate pentru candidații la titlurile de pictori și zugravi de către Comisia de Pictură Bisericească, al cărei membru a fost pînă în 1983, examinînd pe candidați la sfîrșitul acestor cursuri și participînd la toate lucrările desfășurate în cadrul acestei comisii, îndrumînd pe pictori.
Dintre temele prezentate aici amintim: Teologia icoanelor, Iconografia ca știință, Programul sau tipicul iconografic al bisericilor ortodoxe; Erminiile sau cărțile de pictură ș.a., toate fiind publicate după aceea.
Din însărcinarea Conducerii superioare bisericești, a prezidat, conform Regulamentului, numeroase comisii pentru examenul de diplomă la Seminariile teologice și Școlile de cîntăreți bisericești din București, Buzău, Craiova, Mînăstirea Neamț și din alte părți.
În anii 1978—1980 a condus cu multă competență, împreună cu alți profesori, cursurile metodologice cu profesorii de la Seminariile teologice din Patriarhia română, organizate din inițiativa Prea Fericitului Părinte Patriarh Iustin la Seminarul teologic din localitatea Mînăstirea Neamț.
De asemenea, a participat cu prelegeri și seminarii, la cursurile organizate de Arhiepiscopia Bucureștilor și de Episcopia Buzăului, din 1978, cu preoții și misionarii protopopești, în vederea unei mai bune orientări a acestora în probleme pastorale și misionare.
O contribuție substanțială a adus Părintele Prof. Ene Braniște și la cursurile organizate de Arhiepiscopia Bucureștilor cu ghizii de monumente istorice bisericești în mai multe serii, la Techirghiol.
La toate aceste cursuri și examene la care Părintele Prof. Ene Braniște a activat, s-a străduit să fie înțeles și ascultat cu atenție, punînd în prelegeri logică, ordine și sistem în înșiruirea ideilor, limpezime și cursivitate în expunere, stil academic și vocabular ales, făcînd din cursurile sale ore de adevărată încîntare sufletească, gustate de serii întregi de ucenici. Ținînd seama și de faptul că profesorul are și un mare rol educativ, mai ales în instituțiile de învățământ teologic, Prea Cucernicia Sa a fost cît se poate de apropiat de sufletul studenților, prin răbdare, atenție, tact, bunăvoință și atitudine părintească, prin ținută vestimentară și academică ireproșabile, ceea ce i-a atras respectul și iubirea studenților și a tuturor celor care l-au ascultat.
Din 1953 activează ca președinte al Comisiei permanente de concurs pentru numirile de cîntăreți bisericești din Capitală, instituită în baza art. 37 din Regulamentul pentru numirea și transferarea clerului din parohii, iar din ianuarie 1956 este președintele Comisiei de profesori instituită pentru examinarea candidaților la hirotonie din Arhiepiscopia Bucureștilor.
Dar, pe lîngă această bogată și multilaterală activitate desfășurată la catedră, Părintele Prof. Ene Braniște a desfășurat o uriașă muncă de cercetare științifică, oglindită în impresionantul număr de titluri de lucrări publicate pînă în prezent. Numirea sa la Catedra de Liturgică, Pastorală și Artă creștină, aproape odată cu transformarea Facultății de Teologie în Institutul teologic universitar din București, intrat de aici sub oblăduirea Bisericii, a însemnat o nouă orientare pentru întreaga activitate desfășurată în cadrul ei. Prima și cea mai importantă sarcină ce urma să fie îndeplinită, era întocmirea unui manual universitar unic, științific și sistematic de Liturgică, după o programă analitică corespunzătoare cerințelor noi ale pastorației și progresului actual al disciplinei. Bazele acestui manual au fost puse încă din 1950—1951, dar el a fost îmbunătățit și adus la zi cu informațiile bibliografice pînă a văzut lumina tiparului, cu înalta binecuvântare a Prea Fericitului Patriarh Iustin al Bisericii Ortodoxe Române, în 1980, sub numele de Liturgica specială, 510 p., care se predă la anul IV de la Institutele teologice. Este cel mai bun, mai sistematic, mai științific și mai cuprinzător manual de Liturgică din literatura teologică românească. El se adresează atît studenților, cit și preoților și laicilor cultivați care sînt preocupați de astfel de studii. El deschide un orizont larg asupra evlaviei și practicii liturgice, înlesnind înțelegerea cultului și a actelor liturgice cu bogatul lor sens și cu multiplele semnificații istorice, doctrinare și mistico-simbolice. Manualul rămîne lucrare de referință pentru întreaga Ortodoxie, prezentîndu-l pe autorul ei drept unul din cei mai mari specialiști în materie. Cursul de Liturgică generală pentru anul III de studii se află în curs de lucru, urmînd să apară în curînd.
Pentru Pastorală, cursul s-a desfășurat după prelegeri dintre care cele mai multe au fost publicate în revistele teologice.
Pentru învățămîntul seminarial Părintele Ene Braniște a alcătuit și publicat, în colaborare cu profesori de Seminar, Liturgica teoretică (pentru Seminarii), București, 1978.
Dar, în afară de aceste cursuri, P. C. Sa a publicat pînă acum un număr de aproape 165 de lucrări (volume, extrase, studii, articole de revistă), cu conținut variat (liturgic, pastoral, omiletic, literar) însumând mii de pagini, fără să mai socotim cele peste 90 de recenzii și note bibliografice la studii de specialitate, străine și românești, dintre care unele sînt adevărate studii, și fără numeroasele lucrări încă netipărite. Activitatea științifică de cercetare a Părintelui Prof. Ene Braniște cuprinde toate laturile și aspectele care țin de specialitate și mai ales problemele ridicate de noile condiții ale vieții religioase, de interesele mari ale Bisericii și de nevoile slujitorilor și credincioșilor ei. Dintre aceste lucrări 90 sînt lucrări științifice (manuale, cercetări, studii de specialitate), menite să aprofundeze disciplinele predate și să sporească patrimoniul literaturii teologice românești de specialitate. Ele abordează subiecte foarte variate din domeniul Liturgicii și Pastoralei, dar toate noi, de actualitate și cu valoare practică, fiind în strînsă legătură cu stările și nevoile actuale ale Bisericii Ortodoxe Române și cu problemele vieții noastre de cult, sau cu sarcinile misiunii preoțești în cadrul societății de azi. Multe din ele au constituit teme ținute și dezbătute la conferințele preoțești pe protopopiate, dintre care P. C. Sa a prezidat multe, ca delegat al Centrului eparhial. Din mulțimea și varietatea temelor tratate ca și a problemelor și preocupărilor pe care le reflectă lucrările Părintelui Prof. Ene Braniște, merită să ne oprim asupra cîtorva. O importanță aparte se cuvine să fie acordată, studiilor: Explicarea Sfintei Liturghii după Nicolae Cabasila (teză de doctorat), Observațiuni și preocupări pentru o nouă ediție a Liturghierului românesc, Teologia icoanelor, Rolul Athosului în istoria cultului ortodox, Schisma și cultul creștin ș.a., care tratează subiecte din toate laturile Liturgicii: istorie, doctrină, explicarea cultului ș.a.m.d.
Uniformizarea cultului divin al Bisericii, necesară mai ales după reîntregirea Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania, lămurirea și orientarea preoților și a cîntăreților în problemele controversate de tipic și de practică liturgică, ca sarcină trasată de Sfîntul Sinod, au constituit obiectul unor temeinice studii elaborate de Prea Cucernicia Sa în care se ocupă de probleme de natură practică, necesitatea păstrării uniformității în tipic și în modul de slujire, respectarea rînduielilor tradiționale a serviciilor divine din cărțile ortodoxe de slujbă, combaterea inovațiilor și a influențelor neortodoxe în cultul ortodox, uniformizarea cîntării bisericești și promovarea cîntării și a participării active a credincioșilor la serviciul divin, combaterea greșelilor, a inovațiilor și a abuzurilor în săvîrșirea serviciilor divine.
Evenimente importante în viața Bisericii Ortodoxe Române, cum ar fi canonizarea sfinților în 1955—1956, ca și aniversările unor persoane importante ori evenimente din istoria Bisericii universale sau naționale, cum ar fi: 900 de ani de la Marea schismă din 1054, 450 de ani de la apariția primei cărți tipărite la români: Liturghierul slavon al lui Macarie din 1508, Mileniul Athosului, 90 de ani de la dobîndirea autocefaliei și 50 de ani de patriarhat, ș.a., au constituit teme pentru valoroase studii scrise de P. C. Pr. Prof. Ene Braniște.
Nu mai puțin prezente au fost în scrisul Prea Cucerniciei Sale problemele liturgice de interes general pentru întreaga Ortodoxie și care își așteaptă o grabnică rezolvare la viitorul Mare Sinod al Bisericii Ortodoxe, cum ar fi: uniformizarea calendarului bisericesc și stabilizarea datei Paștelui, diortosirea cărților liturgice și uniformizarea cultului, rînduieli tradiționale privitoare la posturi și ajunări ș.a.
Participarea activă a Bisericii Ortodoxe Române la mișcarea ecumenistă și reluarea și adîncirea relațiilor cu celelalte Biserici au necesitat și cunoașterea cultului acestora, fiind partea cea mai importantă a vieții lor religioase. De aici s-a născut o nouă latură în activitatea didactică și publicistică a liturgiștilor și anume aceea a studiului comparat al cultului, al riturilor diferitelor Biserici și confesiuni creștine, căruia Părintele Prof. Ene Braniște i-a dat o mare importanță. O parte din studiile sale se ocupă cu cultul diferitelor Biserici apusene, în comparație cu cel ortodox, dar mai ales vorbesc de cultul Bisericilor Vechi orientale (necalcedoniene) și în special de liturghiile lor. Multe din referatele susținute de P. C. Pr. Prof. Ene Braniște la congresele teologice și consfătuirile interconfesionale ori în cadrul schimbului de profesori au fost solicitate și publicate în reviste de peste hotare.
Studiile și lucrările elaborate de Părintele Prof. Ene Braniște, pe lîngă valoarea lor științifică, prezintă un mare interes practic ridicînd probleme actuale și oferind concluzii, soluții, propuneri și sugestii prețioase pentru îndrumarea activității pastorale a preoțimii noastre, ca și pentru aprofundarea și întărirea vieții religioase a credincioșilor noștri. Toate aceste lucrări se disting prin acribia metodei științifice de lucru, mînuită cu o măiestrie rară, prin temeinicia și seriozitatea informației și a documentării, prin logica, limpezimea și cursivitatea expunerii, prin grija pentru corectitudinea și frumusețea formei stilistice și verbale. Bun cunoscător al limbilor clasice (greacă și latină) și al cîtorva limbi moderne de cultură (franceza, germana, greaca nouă, italiana) Părintele Prof. Ene Braniște aduce, prin studiile elaborate, o vastă contribuție la dezvoltarea disciplinei Liturgicii, Pastoralei și Artei creștine.
În această muncă de cercetare științifică, Prea Cucernicia Sa a antrenat, a format și a îndrumat o serie de ucenici care s-au specializat în cadrul cursurilor pentru doctorat, dintre care cinci au obținut titlul academic de doctor în Teologie.[1]
Un domeniu în care Părintele Prof. Ene Braniște și-a adus o bogată și utilă contribuție a fost acela al diortosirii cărților de cult pentru tipărirea lor în ediții uniforme, care trebuiau puse la îndemîna slujitorilor bisericești, în scopul uniformizării în slujire. Prea Cucerniciei Sale i se datorează diortosirea Octoihului Mic (Catavasierul), în 1959, retipărit apoi în alte două ediții, Evanghelistarului cu tabelele pascale, adaptate situației calendaristice actuale, de la sfîrșitul Sfintei Evanghelii (1964), și redactarea nouă a Capetelor (capitolelor) tipiconale ale lui Marca, adaptate situației calendaristice actuale, de la sfîrșitul cărții Triodul, 1970. Tot Prea Cucernicia Sa a diortosit Slujba învierii pentru întreaga săptămînă luminată (1971), Penticostarul (1973), Octoihul Mare (1975), a elaborat Tipicul bisericesc (1976) și a diortosit Liturghierul (1980).
Importantă este, de asemenea, și activitatea desfășurată în cadrul Comisiei de pictură bisericească, din cadrul Patriarhiei Române, pentru a cărei bună lucrare a publicat cîteva studii valoroase în legătură cu iconografia, ca și în Comisia pentru uniformizarea cîntărilor bisericești, contribuind la toate cărțile editate pînă acum, mai ales cu partea tipiconală și ritualistică.
Iată, așadar, prezentată în linii foarte mari, activitatea didactică, științifică și publicistică a distinsului dascăl de teologie, Pr. Prof. Ene Braniște, care avînd în vedere și lucrările publicate, îl califică drept unul dintre cei mai mari liturgiști ortodocși contemporani.
Toți cei care i-am fost ucenici și studenți și pe care Prea Cucernicia Sa ne-a considerat și ne-a simțit apropiați, ori ne-a îndrumat ca pe copiii săi, toți cei care ne-am adăpat setea cunoașterii la izvorul limpede și cristalin al operei sale, toți cei care ne-am bucurat de dragostea părintească a preotului, duhovnicului și profesorului prin excelență, îi aducem astăzi prinosul recunoștinței noastre pentru tot ce a făcut în Teologia ortodoxă românească, pentru Biserica strămoșească.
Redăm în continuare lista lucrărilor publicate de părintele Prof. Dr. Ene Braniște.
I. Studii de Liturgică
1. Controversa asupra necesității epiclezei euharistice după Nicolae Cabasila, în «Studii teologice» (1938—1939), p. 107—208.
2. Explicarea Sfintei Liturghii după Nicolae Cabasila, Teză de doctorat în teologie, București, 1943, XVI + 238 p.
3. Tîlcuirea Dumnezeieștii Liturghii de Nicolae Cabasila. Trad, din grecește și studiu introductiv, ed. Inst. Biblic, București, 1946, VIII + 148 p.
4. Observațiuni și propuneri pentru o nouă ediție a Liturghierului românesc. Contribuție la problema revizuirii cărților noastre de ritual, București, 1945—1946, 62 p. (Extras din «B.O.R.», 1945, nr. 11—12, 1946, 4—5 și 7—8).
5. Vinerea Patimilor la Ierusalim, în veacul al patrulea, în «Păstorul ortodox», Pitești, 1947, nr. 1—12, p. 47—53.
6. Participarea credincioșilor la Liturghie și metode pentru realizarea ei. București, 1949, 76 p. (Extras din «Studii teologice», 1949, nr. 7—8).
7. Uniformitatea în săvîrșirea serviciilor divine, București, 1950, 36 p. (Extras din «Studii teologice», 1949, nr. 9—10).
8. Cultul Bisericii Ortodoxe Române față de cultul celorlalte confesiuni creștine și al sectelor din țara noastră, în «Studii teologice», 1951, nr. 1—2, p. 3—25.
9. Noua ediție a Liturghierului românesc în comparație cu cele anterioare. Studiu comparativ, în «Studii teologice», 1951, nr. 9—10, p. 563—580.
10. Teologia icoanelor, în «Studii teologice», 1952, nr. 3—4, p. 175—201.
11. Idei, principii și preocupări sociale în cultul Bisericii ortodoxe, în «Studii teologice», 1953, nr. 7—8, p. 432—458.
12. Despre «inovații» în săvîrșirea serviciilor divine, în «Studii teologice», nr. 3—4/1953.
13. Rolul Athosului în istoria cultului ortodox, în «Ortodoxia», 1953, nr. 2, p. 220—247.
14. Cultul ortodox ca mijloc de propovăduire a dreptei credințe, a dragostei, a păcii și a bunei înțelegeri între oameni, în «Studii teologice», 1953, nr. 9—10, p. 626—642.
15. Temeiuri biblice și tradiționale pentru cîntarea în comun a credincioșilor, în «Studii teologice», 1954, nr. 1—2, p. 17—38.
16. Schisma și cultul creștin (cu prilejul împlinirii a 900 de ani de la marea schismă), în «Ortodoxia», 1954, nr. 1—2, p. 260—299.
17. Problema unificării calendarului liturgic în Bisericile Ortodoxe, în «Ortodoxia», nr. 2/1955.
18. Unitate și varietate în cultul liturgic al Bisericilor ortodoxe autoceiale, în «Studii teologice», 1954, nr. 7—8, p. 429—444.
19. Cu privire la slujba în sobor, în «Mitropolia Olteniei», nr. 1—2, p. 1955, p. 19—28.
20. Îndrumări tipiconale și liturgice pe anul 1955, în «Glasul Bisericii», nr. 3—4/1955.
21. Litia.—Studiu comparativ al rînduielii ei în diferite liturghiere ortodoxe și manuale de Tipic, în «Studii teologice», 1956, nr. 5—6, p. 376—388.
22. Cîteva lămuriri în legătură cu vremea săvîrșirii Utreniei Sîmbetei celei Mari: Sîmbăta dimineața ori Vineri seara?, în «Mitropolia Banatului», nr. 4—6/1956.
23. Rolul Botezului, al Mirungerii și al Sfintei Euharistii în viața creștină, după Nicolae Cabasila, în «Glasul Bisericii», 1956, nr. 20, p. 551—556.
24. Liturghiile romano-catolice în comparație cu cele ortodoxe, în «Ortodoxia», nr. 1/1957.
25. Slujba Sfîntului Ierarh Calinic de la Cernica, episcopul Rîmnicului Noului Severin (în colab. cu I.P.S. Efrem Enăceanu), în vol. «Viața și slujba Sfîntului Ierarh Calinic de la Cernica», București, 1957, p. 41—73.
26. Sfinții Trei Ierarhi în cultul creștin, în «Biserica Ortodoxă Română», nr. 1/1958.
27. Liturghia Darurilor mai înainte sfințite. Originea, istoria și rînduiala ei, în «Studii teologice», 1957, nr. 3—4, p. 176—192.
28. Liturghierul slavon tipărit de Macarie la 1508, Studiu liturgic, în «Biserica Ortodoxă Română», nr. 10—11, p. 1035—1068.
29. Contribuții la problema uniformizării cultului nostru liturgic, Deosebiri de practică și tipic în slujba Vecerniei, în «Mitropolia Moldovei și Sucevei», 1958, nr. 11—12, p. 887—891.
30. O nouă Liturghie întrebuințată de ortodocșii apuseni: Liturghia după Sfîntul Gherman al Parisului sau Liturghia de rit galican, în «Ortodoxia», nr. 1/1959.
31. Deosebiri interconfesionale cu privire la Sfintele Taine, în «Ortodoxia», 1959, nr. 4, p. 419—517.
32. Rînduiala slujbei în sobor de preoți fără diaconi, în «Biserica Ortodoxă Română», 1960, nr. 3—4, p. 218—257.
33. Anul bisericesc (liturgic) și subdiviziunile lui, în «Glasul Bisericii», nr. 11/1962. 11—12, p. 1087—1096.
34. Zilele pentru pomenirea generală a morților din cursul anului bisericesc, în «Mitropolia Olteniei», 1963, nr. 7—8, p. 536—545.
35. Uniformizarea tipicului și a textelor liturgice în cult și în săvîrșirea Tainelor, în «Ortodoxia», 1963, nr. 2, p. 216—224.
36. Originea, instituirea și dezvoltarea cultului creștin, în «Studii teologice», nr. 3/1963.
37. Posturile din cursul anului bisericesc, în «Biserica Ortodoxă Română», nr. 1/1964.
38. Scurte lămuriri asupra Sfintei Liturghii, în «Mitropolia Banatului», nr. 4/1964.
39. Sf. Ambrozie al Milanului, De mysteriis (Despre Sfintele Taine), trad. rom. în colab. cu Prof. Gh. Voiusa, în «Studii teologice», 1965, nr. 5—6, p. 286—302.
40. Sf. Ambrozie al Milanului, De Sacramentis (Despre Sfintele Taine), trad. rom. și studiu introductiv, în «Studii teologice», 1967, nr. 9—10, p. 565—599.
41. Cultul Bisericilor creștine vechi din Orient. Liturghia riturilor orientale, în «Ortodoxia», 1965, nr. 1, p. 85—131.
42. Cîteva cuvinte despre «lungimea» slujbelor sfinte ortodoxe, în calendarul ortodox «Credința» pe anul 1966, Almanahul Eparhiei misionare ortodoxe române în America, Detroit—Michigan, p. 51—57; Retipărit, cu adăugiri și aparat critic, în «Glasul Bisericii», 1966, nr. 1—2, p. 49—56.
43. Rit, ritual, ritualism.—Contribuție filologică la lămurirea unor termeni din vocabularul liturgic, în «Studii teologice», 1966, nr. 5—6, p. 255—260.
44. Istoria și explicarea slujbei Vecerniei, în «Biserica Ortodoxă Română», nr. 5/1966.
45. Cîteva cuvinte despre Miridele (Părticelele) speciale scoase la Proscomidie pentru felurite scopuri, în «Glasul Bisericii», 1967, nr. 5—6, p. 495—497.
46. Cultul Bisericilor vechi-catolice în comparație cu cel ortodox și cel catolic, în «Ortodoxia», 1968, nr. 1, p. 26—61.
47. Preocupări și studii de Liturgică și de istoria artei bisericești, în «Studii teologice», 1968, nr. 1, p. 26—61.
48. Cărți de cult tipărite între 1948—1968, în «Studii teologice», nr. 5—6/1968.
49. Reguli tipiconale pentru sărbătorirea Sfîntului Gheorghe, în «Mitropolia Banatului», 1968, nr. 4—6, p. 291—306 și nr. 7—9, p. 450—456.
50. Probleme de actualitate ale Bisericilor de azi: dezvoltare (evoluție) și revizuire (adaptare) în cult din punct de vedere ortodox, în «Ortodoxia», nr. 2/1969.
51. Rînduiala Bisericii Ortodoxe cu privire la Taina Botezului și a Mirungerii și explicarea lor, în «Mitropolia Olteniei», 1969, nr. 3—4, p. 187—201.
52. Explicarea Botezului în Catehezele baptismale ale Sfîntului Ioan Gură de Aur, în «Studii teologice», 1970, nr. 7—8, p. 509—527.
53. Serviciul Litiei, în «Biserica Ortodoxă Română», nr. 11—12, p. 1233—1245.
54. Literatura liturgică în teologia românească, în «Biserica Ortodoxă Română», 1971, nr. 1—2, p. 121—134. trad. în franceză în vol. De la Théologie orthodoxe roumaine..., Bucarest, 1974, p. 421—439.
55. Baze liturgice comune între Biserica Armeană și Biserica Ortodoxă Română, în «Ortodoxia», 1973, nr. 2, p. 253—263.
56. Slujba Utreniei. Istorie și explicare, în «Studii teologice», nr. 1—2/1970.
57. Cultul ortodox în cadrul lumii de azi, în «Mitropolia Olteniei», nr. 3—4/1974.
58. Cîteva opinii, atitudini și propuneri în problema «revizuirii» cultului ortodox, în «Ortodoxia», 1974, nr. 3, p. 450—466.
59. Manual de Liturgică teoretică pentru Seminarii (în colab.), București, 1978.
60. De ce atît de mare interval de timp între Paștele catolicilor și cele ale ortodocșilor în anul 1975?, în «Almanahul Parohiei ortodoxe Române din Viena» pe anul 1975, Viena, 1975, p. 80—85. Retipărit în «Glasul Bisericii», nr. 3/1975.
61. Martiri și sfinți pe pămîntul Dobrogei de azi, în vol. «De la Dunăre la Mare». Mărturii istorice și monumente de artă creștină, ed. de Arhiepiscopia Tomisului și Dunării de Jos, Galați, 1977, p. 34—62. Ed. a II-a, 1979, aceleași pagini.
62. Cum se sărbătorea Nașterea Domnului la Ierusalim, în veacul al patrulea, (în colab. cu Pr. Marin Braniște), în «Telegraful Român», 15 dec. 1979.
63. Liturgica specială pentru Institutele teologice, Edit. Inst. Biblic, Buc. 1980.
64. Sfîntul Vasile cel Mare în cultul creștin, în vol. «Sfîntul Vasile cel Mare. închinare la 1600 de ani de la săvîrșirea sa», București, 1980, p. 238—264.
65. Pe calea unității generale creștine în serbarea Sfintelor Paști, în «Telegraful Român», Sibiu, an. 128, nr. 13—14 (1 și 15 aprilie, 1980), p. 6—7.
66. Cinstirea Maicii Domnului în cultul ortodox și formele ei de exprimare, în «Ortodoxia», 1980, nr. 3, p. 521—533.
67. Biserică și Liturghie în opera «Mystagogia» a Sfîntului Maxim Mărturisitorul, în «Ortodoxia», 1981, nr. 1, p. 13—22.
68. Sfinții mărturisitori și martiri cinstiți de strămoșii noștri pe pămîntul românesc dintre Dunăre și Mare, în lumina mărturiilor istorice, epigrafice și arheologice, în vol. «Arhiepiscopia Tomisului și Dunării de Jos în trecut și astăzi», Editura Arhiep. Tomisului și Dunării de Jos, Galați, 1981, p. 113—128.
69. Limba Liturghierului românesc, evoluția și importanța ei pentru formarea și unitatea limbii noastre literare, în «Biserica Ortodoxă Română», nr. 3—4/1982.
70. Despre Sfîntul și Marele Mir și Taina Mirungerii. Povățuiri liturgice și pastorale, în «Biserica Ortodoxă Română», 1978, nr. 5—6, p. 530—535.
71. Despre Sfîntul și Marele Mir, în «îndrumător bisericesc» pe anul 1982, Editat de Arhiepiscopia Sibiului, p. 279—283.
II. Studii și articole de Pastorală
72. Preotul de azi ca liturghisitor. Lipsuri și scăderi. Cauzele lor. Mijloace de îndreptare, București, 1949, 40 p. (extras din «Studii teologice», nr. 1—2/1949.
73. Viața lăuntrică a preotului. Importanța ei în pastorație și mijloace pentru cultivarea ei, în «Biserica Ortodoxă Română», 1956, nr. 1—2, p. 123—138.
74. Cîteva din virtuțile necesare preotului ca păstor și om, în «Glasul Bisericii», 1956, nr. 8—9, p. 473—483.
75. Sfaturi și îndrumări pentru duhovnici în vechile cărți românești de învățătură pentru preoți, în «Mitropolia Olteniei», 1956, nr. 10—12, p. 612—627.
76. Datoriile preoțimii în lucrarea de consolidare a reîntregirii Bisericii Ortodoxe Române și mijloacele pentru împlinirea lor, în «Biserica Ortodoxă Română», nr. 1/1956.
77. Preotul și preoția creștină în gîndirea și trăirea Prea Fericitului Patriarh Justinian, în «Biserica Ortodoxă Română», nr. 5—6 (1958), nr. 143—146.
78. «Preoții Tăi Doamne, se vor îmbrăca întru dreptate...», (Ps. CXXXI, 9). Despre viața morală a preotului, în «Glasul Bisericii», 1958, nr. 6—7, p. 531—542.
79. Din înțelepciunea și experiența duhovnicilor de odinioară, în «Biserica Ortodoxă Română», 1965, nr. 5—6, p. 485—502.
80. Preoția și chipul preotului, după Sfînta Scriptură, în «Biserica Ortodoxă Română», 1965, nr. 5—6, p. 483—502.
81. Legăturile preotului cu credincioșii, în «Biserica Ortodoxă Română», 3/1972.
82. Cuvîntul unui preot către frații săi de preoție, în «Biserica Ortodoxă Română», 1974, nr. 7—8, p. 970—974.
83. Vocația pentru preoție, în «Ortodoxia», 1979, nr. 2, p. 313—332.
84. Mijloace și metode de lucru în activitatea pastorală și misionară a preoțimii de azi, în «Biserica Ortodoxă Română», 1981, nr. 1—2, p. 47—58.
85. Viața interioară și trăirea religioasă a preotului (Pe drumul desăvîrșirii), în «Biserica Ortodoxă Română», nr. 7—8 (1981), p. 750—759.
III. Studii și articole de Arta creștină
86. Vechi locașuri creștine de cult dispărute: Martiriile (M artyria), în «Mitropolia Banatului», 1962, nr. 11—12, p. 696—706.
87. Iconografia creștină ca disciplină de studiu și cercetare, obiectul, scopul și importanța ei, discipline înrudite și auxiliare, în «Studii teologice», nr. 5—6/1962
88. Programul iconografic al bisericilor ortodoxe. Îndrumător pentru zugravii de biserici, București, 1975, 51 p. (Extras din «Biserica Ortodoxă Română», nr. 5/1974.
89. Mai multă grijă pentru forma arhitectonică a bisericilor ortodoxe, în «Biserica Ortodoxă Română», 1979, nr. 9—12, p. 1135—1140.
IV. Predici și cuvinte de învățătură, cuvîntări de pomenire (aniversare), meditații religioase, necroloage, materiale omiletice și catehetice
90. Însemnătatea Sfintei Liturghii pentru viața creștină. Material catehetic și omiletic pentru explicarea Sfintei Liturghii, în «Glasul Bisericii», 1951, nr. 1—2, p. 33— 36. Retipărit în «Candela». Revista parohiilor ortodoxe române din Țările Scandinave, 1973, nr. 3, p. 4—7.
91. Cum trebuie să luăm parte la Sfînta Liturghie, în «Glasul Bisericii», nr. 4—5/1951.
92. Predică la Duminica XXXI-a după Rusalii, în «Glasul Bisericii», nr. 1—2/1954.
93. Iisus plînge!, în «Glasul Bisericii», 1954, nr. 3—4, p. 57—59.
94. Predică la Duminica XXX-a după Rusalii, în «Glasul Bisericii», nr. 11—12/1954.
95. Predică la duminica a V-a după Paști (a Samarinencei), în «Mitropolia Moldovei și Sucevei», 1955, nr. 5—6, p. 313—317.
96. Rugăciune solemnă către Sf. Parascheva (citită la Iași), cu prilejul solemnităților pentru generalizarea cultului sfintei), în «Biserica Ortodoxă Română», nr. 11/1955 și în «Mitropolia Moldovei și Sucevei», nr. 10—12/1955.
97. Predică la Anul Nou, în «Glasul Bisericii», 1956, nr. 1—2, p. 13—16.
98. La Duminica XXVIII-a după Rusalii, în «Glasul Bisericii», nr. 11/1956.
99. Rugăciune solemnă către Sf. Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș, în «Biserica Ortodoxă Română», 1956, nr. 10—11, p. 922—923 și în «Mitropolia Banatului», 1956, nr. 10—12, p. 99—100. Retipărită în «Apostolat social», vol. VI, p. 172—173.
100. La Duminica XXVIII-a după Rusalii, în «Glasul Bisericii», nr. 10—11/1957.
101. Cuvînt de îndemn la spovedanie, în «Glasul Bisericii», 1958, nr. 4, p. 320—326.
102. La Sfîntul Dimitrie Basarabov, în «Glasul Bisericii», 1958, nr. 9, p. 819—823.
103. La Sfîntul Nicolae, în «Glasul Bisericii», 1958, nr. 11, p. 1030—1034.
104. La Duminica Vameșului și fariseului, în «Glasul Bisericii», 1959, nr. 1—2. p. 15—20.
105. † Preotul Profesor Grigore Cristescu (necrolog), în «Glasul Bisericii», nr. 5—6/1961.
106. La Praznicul Nașterii Maicii Domnului, în «Glasul Bisericii», nr. 9—10/1963.
107. Credința prin fapte, în «Glasul Bisericii», 1966, nr. 3—4, p. 209—213.
108. La Sfîntul Dimitrie Basarabov (cel Nou), în «Glasul Bisericii», 1966, nr. 9—10, p. 800—804 (în colab. cu Diac. Prof. N. Nicolaescu).
109. La Duminica dinaintea Nașterii Domnului, în «Glasul Bisericii», nr. 11—12/1966.
110. La Duminica XVIII-a după Rusalii (a Canaanencei), în «Glasul Bisericii», nr. 1/1967.
111. La Duminica vameșului și a fariseului, în «Glasul Bisericii», nr. 1—2/1968.
112. La o sută de ani de la nașterea Sfîntului Calinic Cernicanul, în «Glasul Bisericii», 1968, nr. 3—4, p. 369—376.
113. Din activitatea Sf. Calinic Cernicanul, episcopul Rîmnicului—Noului Severin (1850—1868), în perioada Unirii Principatelor, în «Glasul Bisericii», nr. 11/1968.
114. Aspecte și momente din activitatea Sfîntului Ierarh Calinic de la Cernica, în «Glasul Bisericii», 1969, nr. 1—2, p. 61—73.
115. La duminica a V-a după Rusalii, în «Glasul Bisericii», 1969, nr. 5—6, p. 510—514.
116. La Duminica XXVI-a după Rusalii, în «Glasul Bisericii», nr. 11—12/1969.
117. La Duminica XXVI-a după Rusalii, în «Glasul Bisericii», nr. 5—6/1970.
118. La Duminica a III-a din Post, în «Glasul Bisericii», 1972, nr. 3—4, p. 257—260.
119. Predică la Duminica XXIV-a după Rusalii. Mîntuitorul Hristos—Învierea și viața. Cum trebuie să privim moartea, în «Glasul Bisericii», 1973, nr. 9—10, p. 864—868.
120. La Duminica a II-a din Postul Mare, în «Glasul Bisericii», nr. 3—4/1974.
121. † Preotul Profesor Petre Vintilescu (necrolog), în «Studii teologice», nr. 7—8/1974.
122. Gînduri despre viață, moarte și nemurire, în lumina Sfintei Scripturi, în «Almanahul Parohiei Ortodoxe Române din Viena», pe 1975, p. 62—68.
123. Predică la Sf. Ierarh Calinic Cernicanul, în «Glasul Bisericii», nr. 3—4/1976.
124. Predică la Duminica XXIX-a după Rusalii (a leproșilor), Despre recunoștință, în «Glasul Bisericii», 1977, nr. 1—3, p. 72—77.
125. La Sfînta Treime, în «Glasul Bisericii», 1978, nr. 5—6, p. 472—476.
126. Cuvînt de învățătură la Sfințirea Marelui Mir, în «Mitropolia Olteniei», nr. 7/1978.
127. Predică la înălțarea Sfintei Cruci, în «Glasul Bisericii», 1978, nr. 9—12, p. 992—996.
V. Studii și articole cu conținut variat (omiletic și catehetic, de literatură patristică, muzică bisericească, manuale de religie, cărți de cult.
128. Bossuet, Sermon sur la mort (part. II), trad. rom. în «Seminarium», nr. 3—6/1931.
129. Sfințirea vieții noastre, în «Tinerimea creștină», 1938, nr. 3, p. 7—8.
130. Manual de religie pentru clasa I a școalelor de ucenici și ucenice, Editura Inst. Biblic, București, 1933 (în colab. cu Pr. I. Hurduc și Prof. Ecaterina Braniște).
131. Manuale de religie pentru clasele II, III și IV a școalelor de ucenici și ucenice. Edit. Inst. Biblic, București, 1943 (în colab. cu Prof. Ecaterina Braniște).
132. Gînduri din opera poetică a Sf. Grigore de Nazianz (trad. rom. în versuri albe), în «Glasul Bisericii», 1946, nr. 4, p. 109—111.
133. Învățăminte din predica patristică pentru predica de azi. Însemnări pe marginea unei cărți, în «Biserica Ortodoxă Română» nr. 1/1947.
134. învățătura de credință creștină ortodoxă, tipărită cu aprobarea Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1952, p. 254—342 (partea privitoare la cultul ortodox, în colab. cu I.P.S. (Mitropolit Tit Simedrea).
135. Utrenierul. Cîntările Utreniei de duminică dimineața ale celor opt glasuri bisericești, urmate de svetilne și doxologii mari (Anastasimatarul uniformizat, vol. II), București, 1954, 4 foi + 575 p. (în colab. cu conf. N. Lungu și Pr. Gr. Costea).
136. Catavasier (Octoih mic), tipărit cu aprobarea Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1959, 303 p., retipărit cu îndreptări și adaose, în 1970 și 1980.
137. Cîntările Sfintei Liturghii și Podobiile celor opt glasuri. Buc., 1960, (în colaborare), logice», 1964, nr. 1—2, p. 1—122 (în colaborare).
138. Contribuții la istoria literaturii teologice bizantine: Nicolae Cabasila, Despre viața în Hristos, în «Studii teologice», 1962, nr. 1—2, p. 13—25.
139. Cîntările din slujbele Sfintelor Taine și ale ierurgiilor principale, în «Studii teologice», 1964, nr. 1—2, p. 1—122 (în colaborare cu conf. N. Lungu și Prof. Chiril Popescu).
140. Evanghelistarul cu tabelele pascale, de la sfîrșitul Sfintei Evanghelii, ed. București, 1964, p. 363—421.
141. Cîntările din slujba Sfintelor Paști, în «Studii teologice», 1966, nr. 1—2.
142. Biserica Monofizită Coptă, în «Glasul Bisericii», 1967, nr. 9—10, p. 942—966.
143. Biserica Greciei, în «Ortodoxia», 1967, nr. 2, p. 302—308.
144. Din învățătura de Tipic a lui Marcu, cel ce a fost igumen al Mînăstirii Sf. Sava și mai pe urmă episcop... (Capetele lui Marcu) în Triod, ed. 7, Buc. 1970.
145. Slujba Învierii pentru întreaga săptămînă luminată, București, 1971, 146 p. (diortosire), Retipărită în ed. a II-a, București, 1976.
146. Penticostar, ed. VI-a, București, 1973 (diortosire).
147. Octoih mare care cuprinde cîntările învierii pentru toate zilele săptămînii pe cele opt glasuri bisericești, ed. VI-a, București, 1975 (diortosire).
148. Carte de cîntări bisericești pentru credincioșii creștini ortodocși, București, 1975, (în colab. cu N. Lungu).
149. Tipic bisericesc, București, 1976, p. 1—114.
150. Îndrumări către preoți privitoare la datoria de a predica, în «Mitropolia Olteniei», 1977, nr. 7—9, p. 539—554.
151. Traduceri românești din scrierile omiletice ale Sfîntului Vasile cel Mare, în «Mitropolia Banatului», 1979, nr. 4—6, p. 397—404.
152. Liturghierul. Ed. Inst. Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Buc. 1980.
153. Cîntările Penticostarului, București, 1980, 207 p. (în colaborare).
VI. Cuvîntări, cronici, note, reportaje, prefețe
154. Decada cărții.—Gînduri și însemnări despre cărți și citit, în «Glasul Bisericii», 1956, nr. 12, p. 725—732.
155. La moartea lui Mihail Sadoveanu, în «Biserica Ortodoxă Română», nr. 11/1961.
156. Deschiderea cursurilor de îndrumare a clerului, seria 38-a, în «Biserica Ortodoxă Română», 1962, nr. 3—4, p. 263—269.
157. Moartea și înmormîntarea arhiepiscopului Teoclitos al Atenei și a toată Grecia, în «Biserica Ortodoxă Română», 1962, nr. 3—4, p. 311—314.
158. La a XV-a aniversare a Republicii (semnată Redacția), în «Glasul Bisericii», 1962, nr. 11—12, p. 1082—1086,
159. Festivitatea de la Institutul teologic din București pentru împlinirea a 15 ani de arhipăstorire a Prea Fericitului Patriarh Justinian, în «Glasul Bisericii», nr. 5/1963.
160. Unitatea creștină și pacea lumii. Pentru colaborare între «Consiliul Mondial al Bisericilor» și «Conferința Creștină pentru Pace», în «Ortodoxia», nr. 1/1964.
161. Deschiderea cursurilor de îndrumare pastorală pentru seria a XLIV-a de preoți, în «Biserica Ortodoxă Română», 1964, nr. 3—4, p. 241—243.
162. Sfințirea Sfîntului și Marelui Mir, în «Biserica Ortodoxă Română», nr. 3—4/1965.
163. Sfințirea bisericii din Rodna, în «Mitropolia Ardealului», nr. 7—8/1965.
164. Deschiderea cursurilor de îndrumare misionară și pastorală pentru seria a 54-a de preoți, în «Biserica Ortodoxă Română», 1968, nr. 9—10, p. 1037—1040.
165. Vizitarea Bisericii Anglicane de către preoții profesori Dumitru Stăniloae și Ene Braniște, în «Biserica Ortodoxă Română», 1969, nr. 1—2, p. 139—144.
166. Un eveniment de seamă în viața Bisericii Bulgare: adoptarea calendarului îndreptat, în «Glasul Bisericii», 1969, nr. 5—6, p. 543—550.
167. Biserica din parohia Șerban Vodă, București, în «Glasul Bisericii», nr. 5—6/1970.
168. Activitatea Bisericii Ortodoxe Române în întruniri intercreștine. Al doilea Simpozion ecumenic de la Regensburg, 18—24 iulie 1970, nr. 7—8, p. 674—677.
169. Deschiderea cursurilor de îndrumare pastorală și misionară, pentru a 57-a serie de preoți la Centrul de îndrumare de la Curtea de Argeș, în «Biserica Ortodoxă Română», 1970, nr. 7—8, p. 762—763 (semnat Redacția).
170. Vizita făcută Bisericii Armene din U.R.S.S. de către o delegație a Bisericii Ortodoxe Române, în «Biserica Ortodoxă Română», 1972, nr. 5—6, p. 498—504.
171. † Pr. Prof. Petre Vintilescu, în «Biserica Ortodoxă Română», nr. 5—6/1974.
172. Tradiția și tradițiile, de Mitropolitul Atenagora de Eleas, în «Studii teologice», 1964, nr. 3—4, p. 159—171 (traducere din gr.).
173. 90 de ani de la recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române și 150 de ani de la înființarea Patriarhiei Române, în «Glasul Bisericii» nr. 11—12/1975.
174. Prefață la «îndreptar ortodox», edit. de Arhiepiscopia Sibiului, Sibiu, 1975, p. 5—8.
175. Tiparul și cartea bisericească în cei 50 de ani de patriarhat (1925—1975), în «Biserica Ortodoxă Română», 1975, nr. 11—12, p. 1421—1452.
176. Răscoala din 1907, reflectată în literatura epocii, în «Studii teologice», nr. 3/1977.
177. Din amintirile unui dascăl de teologie. Smerit omagiu pentru Patriarhul defunct (Justinian Marina), în «Glasul Bisericii», 1977, nr. 4, p. 265—275.
178. La centenarul Institutului teologic universitar din București, (semnat Redacția), în «Studii teologice», 1981, nr. 7—10, p. 485—488.
179. Cuvînt la centenarul Institutului teologic universitar din București, (21 nov. 1981), în «Studii teologice», 1982, nr. 3—4, p. 289—296.
180. Centenarul Institutului teologic universitar din București (1881—1981), în «Almanahul Parohiei ortodoxe române din Viena», 1982—1983, p. 110—112.
VII. Recenzii și note bibliografice
181. Gh. Paschia, Desființarea sîmbetei și prăznuirea Duminicii, Craiova, 1940, în «Renașterea», Craiova, 1941, nr. 5, p. 237—242.
182. Emilian Vasilescu, Rîvna casei Tale, București, 1940, în «Renașterea», nr. 6/1941
183. Pr. Atanasie Negoiță, Psaltirea în cultul Bisericii Ortodoxe, București, 1940, în «Amvonul», 1940, nr. 2, p. 37—59.
184. Dr. I. Lăncrănjan, Probleme moral-religioase, București, 1940, în «Amvonul», nr 3/1940.
185. M. Urzică, Minuni și false minuni. București, 1940, în «Studii teologice», nr. 11/1940.
186. Pr. Petre Vintilescu, Verbul «a mîntui» ca termen de invocare a Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu, București, 1941, în «Revista teologică», Sibiu, nr. 7/1941.
187. P. C. Moisiu, «Să stăm bine, să stăm cu frică». Povățuitor liturgic în «Biserica Ortodoxă Română», nr. 7/1942.
188. Pr. V. Gregorian, Veșmintele liturgice în Biserica Ortodoxă, Craiova, 1941, în «Biserica Ortodoxă Română», 1942, nr. 7—8, p. 368—370.
189. Diac. Tuță Nica, Sfîntul Antimis, București, 1943, în «Biserica Ortodoxă Română», nr. 10—12, p. 587—592.
190. Pr. C. Dron și Pr. C. Vuiescu, Sfînta Liturghie lămurită pe înțelesul tuturor, București, 1942, în «Biserica Ortodoxă Română», nr. 10—12, p. 596—600.
191. Pr. N. Voniga, Tîlcuirea Sfintei Liturghii, Sibiu, 1942, în «Biserica Ortodoxă Română», 1943, nr. 11—13, p. 601—604.
192. Pr. C. Bobulescu, Candela de la temelia bisericii din Cotmeana, București, 1943, în «Biserica Ortodoxă Română», 1944, nr. 7—12, p. 325.
193. Idem, Obîrșia molitvei pentru morți de la Proscomidie, Craiova, 1944, 32 p., în «Biserica Ortodoxă Română», nr. 7—12, p. 325—326.
194. Pr. Victor N. Popescu, Icoana Maicii Domnului. Fragmente din viața creștină, București, 1944, 127 p., în «Biserica Ortodoxă Română», 1943, nr. 7—12, p. 326—329.
195. Olga Greceanu, Să ne rugăm... Scurtă explicare liturgică pentru popor, Craiova, 1943, 32 p., în «Biserica Ortodoxă Română», 1943, nr. 7—12, p. 323—325.
196. Cîntarea Cîntărilor a regelui Solomon. Trad, de Nicodim, Patriarhul României, București, 1944, 54 p., în «Biserica Ortodoxă. Română», 1945, nr. 9, p. 443—447.
197. Mgr. Harscouet, évêque de Chartres, Horizons liturgiques, Ed. Casterman, Paris, Tournai, 1942, în «Biserica Ortodoxă Română», 1945, nr. 9, p. 457—460.
198. Diac. Nicolae Mladin, Martirii ortodoxiei. Sibiu, 1945, 19 p., în «Biserica Ortodoxă Română», 1945, nr. 9, p. 460—462.
199. Pr. Prof. Petre Vintilescu, În jurul unei formule liturgice de origine biblică, Craiova, 1943, 14 p., în «Biserica Ortodoxă Română», nr. 10, p. 453.
200. Marcel Romanescu, Odoarele noastre bisericești, Craiova, 1943, 24 p., în «Biserica Ortodoxă Română», 1945, nr. 10, p. 453—455.
201. Teodoric Ponteanu, Proscomidia din oficiul liturgic bizantin, Blaj, 1943, 16 p., în «Biserica Ortodoxă Română», nr. 10, p. 455—464.
202. Diac. Nicolae Mladin, Tineretul și rugăciunea, Sibiu, 1945, 17 p., în «Biserica Ortodoxă Română», 1946, nr. 1—3, p. 143—144.
203. Pr. Dr. At. Negoiță, Elemente de gramatică ebraică, București, 1945, în «Biserica Ortodoxă Română», 1946, nr. 1—2, p. 144—145.
204. Dr. I. Zugrav, Literatura pioasă, Cernăuți, 1943, în «Biserica Ortodoxă Română», 1946, nr. 1—3, p. 145—147.
205. Pr. Vasile Coman, Hristos în familie. Cuvîntări pentru întărirea vieții creștine în familie, Brașov, 1945, în «Biserica Ortodoxă Română», 1946, nr. 1—2, p. 148—151.
206. Ceaslov, editat de Inst. Biblic, București, 1945, în «Biserica Ortodoxă Română», 1946, nr. 4—5, p. 286—289.
207. Pr. Tudor Damian, Jertfa laudei. Predici liturgice pentru toate duminicile de peste an, Arad, 1945, în «Biserica Ortodoxă Română», 1948, nr. 1—2, p. 84—86.
208. Pr. Nicodim Belea, Calea către preoție. Studiu de psihologie religioasă. Biblioteca Bunului păstor, nr. 23, Sibiu, în «Biserica Ortodoxă Română», nr. 1—2/1948.
209. Prof. M. Mihăileanu, Mergerea cu sfințișorul, în «Buletinul Eparhiei Argeșului», 1945, p. 186—187, în «Biserica Ortodoxă Română», 1948, nr. 1—2, p. 94.
210. Pr. Victor N. Popescu, Umblatul cu sfințișorul sau vizite lunare?, în «Bul. Ep. Argeș», 1945, p. 183—185, în «Biserica Ortodoxă Română», 1948, nr. 1—2, p. 95.
211. Pr. Nicolae Neguț, Preotul de la țară și preotul de la oraș, în «Bul. Ep. Argeș», 1945, p. 195—198, în «Biserica Ortodoxă Română», 1948, nr. 1—2, p. 94—95.
212. I. Barnea, Nouvelles considerations sur les basiliques chrétiennes de Dobroudja, București, 1945, în «Biserica Ortodoxă Română», 1948, nr. 9—10, p. 513—514.
213. Ioan Zugrav, Minăstirea Putna, Suceava, 1948, în «Biserica Ortodoxă Română», 1948, nr. 9—10, p. 632.
214. Gh. Șoima, Temeiurile psihologice ale ritualului cultului divin. Sibiu, 1948, în «Biserica Ortodoxă Română», 1948, nr. 11—12, p. 632—633.
215. D. S. Balanos, Înflorirea și decadența Bisericii, trad, din gr. de Diac. Har. Hagiopol, 1946, în «Biserica Ortodoxă Română», 1947, nr. 1—2, p. 621—622.
216. Pr. Dr. Ioan Zugrav, Un manuscris liturgic din secolul XV..., în «Ortodoxia», nr. 1/1950.
217. Prof. I. Ghiauroff, Le jour de la Sainte Cène, Sofia, 1952, în «Ortodoxia», nr. 1/1954.
218. O nouă ediție a «Memorialului de călătorie al pelerinei Etheria (alias Silvia)», din secolul IV: Éthérie, Journal de voyage, Texte latin, introd, et trad, de Hélène Pétré, Paris, 1948, Coll. Sources chrétiennes, 285 p., în «Ortodoxia», nr. 2/1955, p. 285—291.
219. îndrumări tipiconale pe anul 1955, Edit. Mitrop. Banatului, și Almanahul creștin ortodox pe anul 1955 al Episcopiei Oradiei, în «Mitropolia Olteniei», nr. 3/1955.
220. Pr. D. Călugăr, Caracterul religios-moral creștin, Teză de magistru, Sibiu, 1955, XVI + 212 p., în «Mitropolia Olteniei», 1955, nr. 10—12, p. 675—678.
221. Bogoslujebnie Ukazaniia na 1956 god dlia sviașcenno-țerkovnoslujitelei (Îndrumător tipiconal pe anul 1956, pentru sfințiții slujitori bisericești). Edit. Patriarhiei Moscovei, Moscova, 1955, 288 p., în «Ortodoxia», 1956, nr. 3, p. 438—446.
222. Vladimir Drîmba, O copie din secolul al XVIII-lea a «Tîlcului Evangheliilor» și «Molitvenicului» diaconului Coresi, în «Studii și cercetări de istorie literară și folclor», an. IV (1955), p. 535—571, în «Mitropolia Olteniei», nr. 5—6/1957.
223. Prot. E. Kovalewsky, La Sainte Messe selon l'ancien rite des Gaules ou Liturgie selon Saint Germain de Paris, Paris, 1956, 32 + XXIV p., în «Mitropolia Olteniei», 1958, nr. 9—10, p. 711—717.
224. «Revue des Études byzantines», t. XVI (1958),: Mélanges Sévérien Salaville, în «Ortodoxia», 1959, nr. 2, p. 322—328.
225. V. Saxer, Les Saintes Marie Madeleine et Marie de Béthanie dans la tradition liturgique et omilétique orientale, în «Revue des Sciences religieuses», Strasbourg, XXXII (1951), nr. 1, p. 1—37, în «Ortodoxia.», 1958, nr. 3, p. 443—446.
45 bis. Charles Munier, Une forme abrégée du rituel des ordinations des Statuta Ecclesiae antiquae, în «Revue des Sciences religieuses», XXII (1958), nr. 1, p. 79—84, în «Ortodoxia», 1958, nr. 3, p. 447.
226. Ediții noi ale unor cărți de slujbă în Bisericile ortodoxe vecine (Tipicon siest Ustav, Moscova, 1954; Tregnik, Moscova, 1956; Trebnik, Belgrad, 1956), în «Ortodoxia», 1959, nr. 4, p. 620—628.
227. Prot. Prof. Iv. Kozlov, Misii pri izucenii Liturgika (Reflexii la studiul liturgicii, în «Jurnal Moskovskoi Patriarhii», 1959, nr. 1, p. 54—59), în «Ortodoxia», nr. 4/1959.
228. Arhim. Gherasim, Calitățile religioase-morale ale păstorului, în «Țărkoven Vestnik», Sofia, 29 nov. 1958, în «Ortodoxia», 1959, nr. 4, p. 631—632.
229. Pravoslavnîi țerkovnîi kalendar na 1960 god (Calendar bisericesc ortodox pe anul 1960), Edit. Patriarhiei Moscovei, 80 p., în «Ortodoxia», 1960, nr. 2, p. 287—292.
230. I. Barnea și arh. V. Bilciurescu, Șantierul arheologic de la Basarabi, extras din «Materiale și cercetări arheologice», în «Studii teologice», nr. 7—8/1960.
231. I. Barnea și D. V. Rosetti, Sondajul de la Mînăstirea Mamu, extras din «Materiale și Cercetări arheologice», în «Studii teologice», 1960, nr. 7—8, p. 592.
232. Ἡμερολόγιον τῆς Ἐκκλησίας τῆς Ἑλλάδος, Ἀθῆναι, 1960, în «Ortodoxia», nr. 4/1960, p. 609—616.
233. Pravoslavnîi țerkovnîi kalendar na 1961 god (Calendar bisericesc ortodox pe anul 1961), edit. Patriarhiei Moscovei, în «Ortodoxia», 1961, nr. 2, p. 265—266.
234. Un ghid al monumentelor feudale bucureștene: Nicolae Stoicescu, Repertoriul bibliografic al monumentelor feudale din București, București, 1961, în «Biserica Ortodoxă Română», nr. 1—2, 1961, p. 155—161.
235. O prețioasă ediție fotocopie a Liturghierului lui Macarie, 1508, București, 1961, în «Biserica Ortodoxă Română», nr. 3—4, 1963, p. 380—383.
236. Cîteva publicații ortodoxe recente din domeniul Liturgicii, în «Ortodoxia», nr. 1/1965, p. 255—258.
237. Două studii catolice asupra Liturghiilor bizantine, în «Ortodoxia», nr. 1/1965.
238. O utilă contribuție la cunoașterea vieții de cult a Bisericii Anglicane: Mark Everitt, La vie liturgique et la piété de l'Église Anglicane, în rev. «Lumière et vie» (Lyon), t. XII, nr. 64, oct. 1963, p. 41—55, în «Ortodoxia», 1965, nr. 1, p. 162—167.
239. N. U. Voronin, Iubiți și ocrotiți monumentele de artă veche rusă, Moscova, 1960, în «Studii teologice», 1961, nr. 7—8, p. 521—524 (în colab. cu Anatolie Zarea).
240. Episcop Nicolae al Macariopolei, Idei fundamentale în Sfînta Euharistie, Sofia, 1963, în «Ortodoxia», 1964, nr. 2, p. 261—270 (în colab. cu Pr. I. Runcu).
241. Jean Chrysostome, Huit catéchèses baptismales inédites.... Paris, 1957, în «Ortodoxia», 1964, nr. 4, p. 548—555.
242. O valoroasă colecție de rugăciuni ale Bisericii vechi: A. Hamman, Prières des premiers chrétiens, Paris, 1962, în «Ortodoxia», 1965, nr. 3, p. 419—425.
243. O nouă ediție critică a imnelor marelui imnograf bizantin Roman Melodul: Romanos le Melode, Hymnes, Introduction, texte critique, trad, et notes, par Jose Grosdidier de Matons, Tome II: Nouveau Testament (IX—XX), Paris, 1965, (coll. «Sources chrétiennes»), în «Ortodoxia», 1965, nr. 4, p. 564—579.
244. O nouă ediție a imnelor Sf. Roman Melodul: Romanos le Melode, Hymnes, Introd., texte critique, trad, et notes, par Jose Grosdidier de Matons, Tome III: Nouveau Testament (hymnes XXI—XXXI), Paris, 1965 (coll. «Sources chrétiennes», nr. 114), în «Ortodoxia», 1966, nr. 3, p. 448—455.
245. Revista greacă «Γρηγόριος ὁ Παλαμᾶς», 1966, în «Ortodoxia», nr. 2/1967.
246. O nouă traducere germană a cărților ortodoxe de cult. Der orthodoxe Gottesdienst Band I: Göttliche Liturgie und Sakramente Herausgegeben von Erzpriester Sergius Heitz. Mainz, 1965, XXXII 1/2, 571 p., în «Ortodoxia», 1967, nr. 2, p. 418—429.
247. Dr. Athan. Arvanitis, Ἡ Κοσμικὴ Ἐκκλησία, Atena, 1965, în «Ortodoxia», nr. 4/1967.
248. Revista greacă «Γρηγόριος ὁ Παλαμᾶς» 1967, nr. 11—12, și 1968, nr. 1—2, 5—6, 7—8, 9—10, în «Ortodoxia», 1969, nr. 1, p. 121—424.
249. Dr. I. Karavidopoulos, «Intre oamenii buneivoiri...», în Revista greacă «Grigorie Palama», 1967, nr. 11—12, p. 470—475, în «Studii teologice», nr. 3—4/1969.
250. J. Jacques, von Allmen, Essai sur le repas du Seigneur, Neuchâtel, 1966, în «Ortodoxia», 1968, nr. 3, p. 439—446.
251. Sava Aguridis, Filon Iudeul, din revista greacă «Grigorie Palama», 1967, nr. 11—12, p. 443—450 și 1968, nr. 1—2, p. 6—19, în «Studii teologice», nr. 5—6/1969.
252. Dim. Kanațului, Apostolul Pavel în Macedonia și primii creștini, în revista greacă «Grigorie Palama», 1967, nr. 11—12, p. 460—469; în «Studii teologice», nr. 5/1969.
253. Maxime Kovalevsky, Origines et développement de la Liturgie chrétienne, Paris, 1968, în «Ortodoxia», 1969, nr. 1, p. 85—89.
254. K. Gamber, Die Autorschaft von «De Sacramentis»: Zugleich ein Beitrag zur Liturgiegeschichte der römischen Provinz Dacia Mediteranea, Regensburg, 1967, în «Ortodoxia», 1969, nr. 2, p. 278—280.
255. Revista greacă «Γρηγόριος ὁ Παλαμᾶς», 1968, caietele 606—607 (nov.-dec.), în «Ortodoxia», 1969, nr. 2, p. 296—297.
256. Icon. Constantin Papaghiani, Modernizarea cultului divin (în grecește), în «Γρηγόριος ὁ Παλαμᾶς», 1968, nr. 7—8, în «Ortodoxia», 1969, nr. 4, p. 565—568.
257. Revista greacă «Γρηγόριος ὁ Παλαμᾶς»: 1969, caietele 608—612, în «Ortodoxia», 1969, nr. 4, p. 600—602.
258. Le Typicon du Monastère du Saint-Sauveur à Messine (Codex Massinensis, gr. 115—A. D. 1131), introd., texte critique et notes par Miguel Arranz S. J., Roma, 1969, în «Ortodoxia», 1970, nr. 1, p. 87—93.
259. Revista greacă «Γρηγόριος ὁ Παλαμᾶς», 1969, caietele 613—614, în «Ortodoxia», 1970, nr. 1, p. 125—128.
260. Taufe und Firmung, Zweite Regensburger ökumenisches Symposion, Regensburg, 1971, în «Ortodoxia», 1973, nr. 2, p. 281—286.
261. Pr. Vasile Costin, Ἡ Κοπτικὴ λατρεία ἐν συγκρίσει πρὸς τὴν λατρείαν τῆς Ὀρθοδόξου Ἐκκλησίας. Teză de doctorat, Atena, 1972, în «Studii teologice», nr. 7—8/1974.
262. Considerații pe marginea unui volum de artă armeană: Khatchakars Armeniens (Crucile memoriale armene), Ecimiadzin, 1973, în «Biserica Ortodoxă Română», 1975, nr. 7—8, p. 986—992.
263. Olivier Clément, Considerații asupra spiritualității icoanei, trad, și prezentare în «Ortodoxia» 1975, nr. 2, p. 384—389.
264. Cu privire la Conferința «Considerații asupra cultului din Biserica primară», ținută de Prof. Jean Jacques von Allmen la Institutul teologic din București, la 18 martie 1974, în «Studii teologice», 1975, nr. 3—4, p. 302—308.
265. Wilhelm Nyssen, Începuturile picturii bizantine (trad, rom.), București, 1975, în «Biserica Ortodoxă Română», 1977, nr. 1—2, p. 199—202.
266. O nouă ediție a operelor unui mare teolog bizantin: Nicolae Cabasila, «Tîlcuirea dumnezeieștii liturghii și Despre viața în Hristos», Introd., trad., note, de Prof. Panaghiotu Hristu, Tesalonic, 1979, în «Studii teologice», 1981, nr. 3—4, p. 296—298.
VIII. Studii și conferințe tipărite în străinătate
267. Der orthodoxe Gottesdienst in der Welt von heute.—Gedanken eines rumänischen orthodoxen Theologen (Cultul ortodox în lumea de azi.—Opinii ale unui teolog ortodox român), Sonderdruck aus Wegzeichen, Würzburg, 1971.
268. Le déroulement de l’office de l’Initiation dans les Églises de rite byzantin et son interprétation, Sonderdruck, aus «Ostkirchliche Studien», Würzburg, Heft 2—3/1971.
269. L’assemblée liturgique décrite dans les «Constitutions Apostoliques», et les différentes fonctions dans son cadre. Roma (Edizioni Liturgiche), 1977. Tirage à part du volume «L’Assemblée liturgique et les différents rôles dans l'assemblée», Conférences Saint Serge XXIII-e Semaine d’Études liturgiques, Paris, 28 juin—1er juillet, 1976, Roma, 1977, p. 93—130.
270. Liturgiereform in der Orthodoxen Kirche: Ihre Notwendigkeit, ihre Grenzen und ihre Aussichten auf Verwirklichung, Sonderdruck aus «Ostkirchliche Studien» (Würzburg), 27 Band, Heft 2/3 sept. 1978, nr. 128—142.
271. Le culte byzantin comme expression de la foi orthodoxe, Roma, 1979, Tirage à part du volume «La liturgie expression de la foi». Conférences Saint Serge XXVI-e Semaine d'études liturgiques, Paris, 27—30 juin 1978, éditées par A. M. Triacca, Roma, (Edizioni Liturgiche), 1979, p. 75—88.
272. Église et Liturgie dans «Mystagogie» de Saint Maxime le Confesseur, extrait du volume «L'Église dans la liturgie», Conférences Saint Serge XXVI-e Semaine d'études liturgiques, Paris, 26—29 juin, éditées par A. M. Triacca et A. Pistoia, Roma, (Edizioni Liturgiche), 1980, p. 67—79.
273. La question d’une célébration commune des Pâques. Brève étude historique et canonique de la question (referat prezentat la Consfătuirea interortodoxă de la Chambésy, iulie 1977), în «Συνοδικά», (Chambésy—Genève IV, 1980), p. 17—29.
Pr. Asist. Dr. Nicolae NECULA
[1] P. S. Episcop Vasile Costin (Tîrgovișteanul), rectorul Institutului teologic, în 1972; Gîrma Wolde Kirkos (din Etiopia), în 1974, Arhim. Zareh Bâronian (din Biserica Armeană), în 1975. Pr. Asist. Nicolae Necula, în 1977, și Pr. N. Niculescu din Leordeni—Argeș, în 1981.
PĂRINTELE PROF. DR. ENE BRANIȘTE la aniversarea a 70 de ani de la naștere Pr. Asist. Dr. Nicolae Necula by Hrab Alexandru
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu