Faceți căutări pe acest blog

miercuri, 10 iulie 2024

Lista celor 50 de cărți recomandate de către rectorul UBB, Daniel David



 Lista celor 50 de cărți recomandate de către rectorul UBB, Daniel David

 

 

Notă: Ordinea lucrărilor (poziţia în Top) nu exprimă valoarea lor, ci perioadele de vârstă şi competenţele pe care le vizează (le cer şi/sau le formează), corespunzând celor cinci categorii menţionate în introducere (în cadrul fiecărei categorii ordinea este în funcţie de înlănţuirea logică, psihologică şi/sau istorică). Cele mai multe lucrări din Top-50 sunt cărţi din literatura internaţională; deşi lucrările româneşti nu se regăsesc în număr mare în Top-50 (suferind, din punctul meu de vedere, mai ales la originalitate/primatul ideilor), ele se regăsesc în număr mare în Top-100 personal.” a spus rectorul UBB, Daniel David.

În contextul solicitărilor venite din partea mai multor edituri pentru a-și împărtăși recomandările literare, Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai (UBB), a decis să facă publică lista sa de top-50 cărți pe blogul său personal. Această practică, inspirată de tendințele internaționale, are scopul de a promova cultura și lectura.

„Iată, mai jos, cele mai importante 50 de lucrări care fac parte din bagajul meu intelectual, pe care le-am aprofundat pe verticală (sic!); nu am inclus aici poezia, care ar trebui să aibă o categorie aparte (dacă aş face-o, ţin să spun că i-aş include obligatoriu pe Eminescu şi Blaga). Titlurile cărţilor sunt prezentate în limba în care le-am citit (pe multe dintre ele le-am citit în engleză, când am studiat/lucrat în SUA). Ele pot fi grupate în cinci categorii:

Lucrările 1-11: Fundamentale pentru copilărie (formarea personalităţii)

Lucrările 12-14: Fundamentale pentru dezvoltarea imaginaţiei

Lucrările 15-22: Fundamentale pentru stabilizarea şi nuanţarea personalităţii

Lucrările 23-36: Fundamentale pentru minte şi anvergură intelectuală/culturală (cum să înţelegem corect lumea şi pe noi înşine)

Lucrările 37-50: Fundamentale pentru înţelepciune (cum să ne înţelegem pe noi înşine, în mod adecvat, în raport cu viaţa cotidiană).

1.      Biblia (care merită comparată în perioada adultă cu Coranul, Scrierile Vedice şi Budiste)

2.      Basme (Andersen, Creangă, Ispirescu, fraţii Grimm)

3.      Legendele Olimpului (în adaptarea lui Mitru Alexandru)

4.      Homer: Iliada (la care trebuie adăugate Odiseea şi lucrarea lui Vergilius: Eneida)

5.      M. Ludemis: Icar

6.      K. May: Winnetou (dar merită citite toate lucrările din serie)

7.      J. Verne: 20.000 de Leghe Sub Mări (dar merită citite toate lucrările din serie)

8.      D. Defoe: Robinson Crusoe

9.      M. Twain: Aventurile lui Huckleberry Finn

10.  J. London: Chemarea Străbunilor (Sălbăticiei, aş fi spus eu)

11.  A. Dumas: Contele de Monte Cristo

12.  I. Asimov: Roboţii de pe Aurora (dar şi Zeii Înşişi)

13.  J.R.R. Tolkien: The Hobbit (dar şi Lord of the Rings)

14.  L. Carroll: Alice in Wonderland

15.  M. Eliade: Maitreyi

16.  U. Eco: Numele Trandafirului

17.  T. Mann: Muntele Vrăjit

18.  H. Hesse: Jocul cu Mărgele de Sticlă

19.  E. Hemingway: The Snows of Kilimanjaro (dar şi The Old Man and the Sea)

20.  F. Dostoievski: Fraţii Karamazov

21.  L. Tolstoi: Război şi Pace

22.  F. Kafka: Procesul

23.  Platon: The Republic

24.  Aristotel: Politics

25.  Plutarch: Lives of the Noble Greeks and Romans

26.  I. Kant: Critica Raţiunii Pure (dublată de celelalte două „Critici”)

27.  F. Nietzsche: Aşa Grăit-a Zarathustra (dar şi Omenesc, prea Omenesc)

28.  A.N. Whitehead şi B. Russell: Principia Mathematica

29.  L. Wittgenstein: Tractatus Logico-Philosophicus (traducerea Pears-McGuinness din 1961)

30.  R. Carnap: The Logical Structure of the World (dar şi Pseudoproblems in Philosophy)

31.  K. Popper: The Logic of Scientific Discovery

32.  W. Quine: From a Logical Point of View. (conţine „Two Dogmas of Empiricism”)

33.  T. Kuhn: Structura Revoluţiilor Ştiinţifice

34.  P. Feyerabend: Against Method

35.  C. Peirce: Collected Papers (lucrările fundamentale despre pragmatism; editoriCharles Hartshorne şi Paul Weiss).

36.  C. Perelman: The New Rhetoric and the Humanities: Essays on Rhetoric and its Applications

37.  Epictet: Discourses

38.  Marcus Aurelius: Meditations

39.  Sfântul Augustin: Confessions

40.  Sun Tzu: The Art of War  

41.  N. Machiavelli: Principele

42.  J. Piaget: Inţelepciunea şi Iluziile Filozofiei

43.  C. Darwin: The Expression of the Emotions in Man and Animals (dublată de Originea Speciilor)

44.  B.F. Skinner: Walden Two (dublată de About Behaviorism)

45.  A. Ellis şi R. Harper: Ghid pentru o Viaţă Raţională (dublată de Reason and Emotion in Psychotherapy)

46.  P. Churchland: Matter and Consciousness

47.  D. Dennet: Consciousness Explained

48.  R. Dawkins: The Selfish Gene

49.  G. Orwell: 1984 (dar şi Ferma Animaleor)

50.  S.P. Huntington: Clash of Civilizations

Sursa: https://www.efainlacluj.ro/lista-celor-50-de-carti-recomandate-de-catre-rectorul-ubb-daniel-david/?fbclid=IwZXh0bgNhZW0CMTEAAR3FGmHRHK1M8EGIKbp4r8YIV5HbFlXaREcvlemOZEQbsbI1o8OlEVCcAes_aem_ZmFrZWR1bW15MTZieXRlcw

marți, 9 iulie 2024

Descoperirea arheologică din Europa ce poate schimba istoria creștinismului: „Asta se întâmplă o singură dată în viață”

 



Descoperirea arheologică din Europa ce poate schimba istoria creștinismului: „Asta se întâmplă o singură dată în viață”

 

 

1.      Descoperirea relicvei

o   Arheologii au dezgropat o relicvă religioasă semnificativă de peste 1500 de ani, înfățișând scene biblice cu Moise și Iisus Hristos.

o   Relicva a fost găsită în interiorul unui altar de marmură al unei biserici timpurii excavate în Austria.

o   Cutia de fildeș descoperită este decorată cu motive creștine și reprezintă o descoperire rară și valoroasă.

2.      Descrierea relicvei

o   Cutia circulară înfățișează scene biblice, inclusiv Moise primind cele 10 porunci și înălțarea lui Iisus Hristos.

o   Piesa este considerată semnificativă datorită rarității obiectelor sacre ale creștinismului timpuriu.

o   Doar 40 de astfel de relicve au fost descoperite în lume, ultima fiind găsită acum aproximativ 100 de ani.

3.      Contextul istoric și locul descoperirii

o   Descoperirea a fost făcută de cercetători de la Universitatea din Innsbruck într-o biserică paleocreștină situată în Burgbichl, Irschen, sudul Austriei.

o   Zona a aparținut Imperiului Roman, iar biserica ar fi fost un sanctuar păgân înainte de legalizarea creștinismului.

4.      Detalii suplimentare despre relicvă și interpretare

o   Cutia a fost găsită ruptă în bucăți, sugerând că a fost spartă înainte de a fi pusă în cutia mare de marmură.

o   Personajele de pe cutie sunt bărbați cu barbă și veșminte lungi, descriind scene din Vechiul și Noul Testament.

o   Arheologii presupun că Moise și Hristos sunt reprezentați pe cutie, dar interpretarea nu este certă.

 

5.      Originea și ipoteze despre relicvă

o   Cutia de fildeș nu a fost fabricată în Irschen, ci probabil într-un mare centru urban precum Alexandria, Ravenna sau Aquileia.

o   Calitatea manoperei sugerează că a fost realizată de meșteșugari dintr-un centru urban important.

6.      Semnificația descoperirii

o   Relicva oferă o nouă lumină asupra creștinismului timpuriu și a artefactelor religioase din acea perioadă.

o   Descoperirea este unică și importantă pentru arheologi, evidențiind raritatea unor astfel de obiecte.

Acest articol a fost scris cu ajutorul I.A.

Pentru articolul pe larg a se consulta sursa: https://www.stiripesurse.ro/video-descoperirea-arheologica-din-europa-ce-poate-schimba-istoria-crestinismului-asta-se-intampla_3367583.html

 

joi, 4 iulie 2024

„Dumnezeu nu vă mai iubește”

 

„Dumnezeu nu vă mai iubește”

 

 

Un părinte, după vreo cinci ani de când venise în parohie, văzând că se tot împuținează serviciile religioase, și implicit, și resursele nevoințelor sale duhovnicești – și, într-o oarecare măsură, și materiale, fie vorba între noi -, anunță că, de hramul bisericii, are să facă un bilanț al activității sale și, desigur, al comunității, în ansamblul ei.

În ziua sortită, după săvârșirea Sfintei Liturghii, părintele, cu glas domol și sacadat, iese în fața credincioșilor și începe să bine-vestească.

„Dragii mei fii și fiice! Sunt cu voi de câțiva ani de împreună-lucrare în ogorul Evangheliei. Au fost momente frumoase, multe dintre ele. Altele au fost grele, atât pentru obștea noastră, cât și pentru unii dintre noi. Însă, cu ajutorul Domnului, am încercat să le facem față la toate. Acum, însă, la momentul bilanțului, mă simt obligat, în fața lui Dumnezeu și înaintea dumneavoastră, să vă mărturisesc, cu frică și cu cutremur, ce am constatat eu în cei câțiva ani de când suntem împreună.

Din experiența mea cu voi și ca preot în acest sat, cu durere trebuie să vă spun că mi-am dat seama, destul de curând, că voi nu vă mai iubiți. Nu există iubire între voi, a unora față de ceilalți. Dovada? În anul ce a trecut, nu am avut decât o singură cununie! Deci, dacă nu vă iubiți, desigur că și cununiile au scăzut îngrijător de mult.

Însă aceasta nu e tot... Mi-am dat seama că nu doar că nu vă iubiți la modul acesta frumos, binecuvântat, în care să vă doriți întemeierea unei familii. Ci, mai mult, nici măcar de iubire pur fizică, pământească nu mai poate fi vorba între voi, pentru că a trecut o amar de vreme de când nu am mai avut niciun botez!

Și, ca și cum acestea nu ar fi de ajuns și suficient de grave, am sesizat cu extremă îngrijorare că, dacă voi nu vă mai iubiți între voi, nici Dumnezeu nu vă mai iubește! Anul acesta nu am avut nicio înmormântare!...”[1].



[1] 77 de întâmplări din viața părinților, Culegere și adaptare Romeo Petrașciuc, Sibiu, Ed. Agnos, 2012, pp.19-20

marți, 2 iulie 2024

Trei cuvinte profetice despre creștinism Pentru fiecare dintre noi, sensul istoriei se află în alegerea pe care o facem. Bogdan TĂTARU CAZABAN

 



Trei cuvinte profetice despre creștinism

Pentru fiecare dintre noi, sensul istoriei se află în alegerea pe care o facem.

Bogdan TĂTARU CAZABAN

 

 

Cincizecimea inaugurează timpul Bisericii: în lumea care-și urma grijile și regulile, apare în Ierusalim comunitatea celor care cred în Hristos și-L mărturisesc ca Domn și Mîntuitor. O comunitate încă restrînsă, dar care, potrivit Faptelor apostolilor, va crește de la o zi la alta după primirea Duhului Sfînt. De aici începe istoria creștinismului ca istorie a Bisericii, pornind de la mărturia apostolilor care devine tradiție și hrănește de-a lungul secolelor credința tuturor celor ce vor constitui trupul mistic al lui Hristos. Căci aceasta e condiția esențială a Bisericii: de a forma pînă la sfîrșitul veacurilor umanitatea unită cu Hristos, noua creație, participînd la învierea Sa.

Există, așadar, o istorie de mărturie și de sfințenie, de miracole și de transfigurare prin credință. Dar și o istorie amestecată cu toate tentațiile și căderile oamenilor. Prima dă sensul lăuntric al timpului Bisericii; cea de-a doua e cadrul văzut, dezbătut, privit din afară, dar care, de multe ori ca pildă, are un sens deopotrivă pedagogic și spiritual. Cele trei fragmente alese mai jos din texte scrise în prima parte a secolului al XX-lea deschid o perspectivă pe care am putea-o numi profetică asupra împletirii celor două istorii în timpul pe care-l traversăm.

Nicolai Berdiaev: „În secolul nostru de credință împuținată, de necredință larg răspîndită, creștinismul este judecat după comportamentul creștinilor. În decursul veacurilor precedente, credința creștină era judecată înainte de toate după adevărul veșnic pe care îl propovăduia, după doctrina și poruncile sale. Secolul nostru este însă prea absorbit de om și de tot ce ține de el. Creștinii răi sînt ca o mască pe fața creștinismului. Faptele lor rele, deformările pe care le aduc propriei credințe, excesele atrag mai mult decît creștinismul însuși, sînt mai evidente decît marele adevăr creștin. În zilele noastre, un mare număr de oameni încep să judece credința creștină după adepții săi, aflați mult prea adesea departe de ea sau degenerați. Creștinismul este religia dragostei, dar este judecat după animozitatea și ura dintre creștini. Creștinismul este religia libertății, dar este judecat după violențele comise de creștini de-a lungul istoriei. Creștinii înșiși își compromit credința și reprezintă o piatră de poticnire pentru cei slabi” (Despre vrednicia creștinismului și nevrednicia creștinilor, traducere de Elisabeta Gheorghe, Editura Sophia, 2024).

Jean Daniélou: „Problema de mîine nu este problema ateismului, ci aceea a noului păgînism care este căutat. Acesta este interlocutorul nou pe care Biserica îl caută în prezent atunci cînd ascultă glasul timpului, cînd încearcă să discearnă semnele timpurilor. Căci semnele timpurilor sînt acelea prin care Dumnezeu vorbește naturii umane. Ateismul nu este decît tranziția de la păgînismul de ieri, acela al civilizației rurale, la păgînismul de mîine, al civilizației industriale. Păgînismul de mîine reprezintă problematica religioasă a omului modern. Acestei problematici trebuie să-i răspundă Biserica. Ea trebuie asumată, purificată și transfigurată, dacă este adevărat încă o dată că un creștin nu este decît un păgîn aflat pe drumul convertirii” (Rugăciunea, problemă politică, traducere de Leonard Netedu, Ratio et Revelatio, 2023).

Olivier Clément: „Timpul Bisericii este Duhul înaintînd în taina inimilor, este răbdarea lui Dumnezeu, care încă își drămuiește manifestarea iubirii față de omenire pentru ca focul acestei iubiri, atunci cînd prezența Sa se va dezvălui pe deplin, să nu ardă, ci să restaureze. Într-adevăr, Dumnezeu «nu întîrzie cu făgăduința Sa, (...) ci îndelung rabdă pentru voi, nevrînd să piardă pe cineva, ci toți să vină la pocăință» (2 Petru 3, 9). Părinții Bisericii au precizat deseori că sensul istoriei este constituirea pleromei omenirii îndumnezeite. Aceasta este așteptarea mucenicilor și, trebuie adăugat, și cea a lui Dumnezeu. Pentru fiecare dintre noi, sensul istoriei se află în alegerea pe care o facem, pentru sau împotriva lui Hristos, în adîncul smereniei care ne deschide spre suflarea Duhului, în sinergia harului și a iubirii noastre, sinergie care conferă preoției noastre împărătești forța sa de exorcizare, de mijlocire, de transfigurare” (Transfigurarea timpului în lumina tradiției ortodoxe, traducere de Măriuca și Adrian Alexandrescu, Spandugino, 2021).

Sursa: https://www.dilema.ro/din-polul-plus/trei-cuvinte-profetice-despre-crestinism?fbclid=IwZXh0bgNhZW0CMTAAAR3JJbr6X-8fog2eWlfxQVyjR-CgjkioGs6k1NbOKt4qqkkKzrDo_p1eUkU_aem_TT9YWR2aVfKxUU4_NwexdQ

 

 

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Printfriendly

Totalul afișărilor de pagină