Teatru ca formă de catehizare - Hrab Alexandru

Teatru ca formă de catehizare - Hrab Alexandru by Alexandru Hrab on Scribd

Premieria elevilor participanți la concursurile religioase - 2016 (Foto+video)

Duminică, 18 decembrie, a fost o zi de aleasă bucurie pentru comunitatea creștin-ortodoxă din Sf. Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir, comuna Satchinez, județul Timiș, pentru că la momentul predicii a avut loc evenimentul premierii tuturor elevilor participanți la concursurile desfășurate în cadrul disciplinei Religie:

Concursul de pictură religioasă: „Sfântul Apostol Andrei – ocrotitorul românilor” – Localitatea Biled.

Concursul „Sfântul Iosif cel Nou de la Partoș” – localitatea Sânnicolau Mare.

Concursul „Bucuria Nașterii Domnului” – localitatea Satchinez (Timișoara).

Concursul „Biblia în sufletul elevilor” – localitatea Satchinez.

Bucuria a fost cu atât mai mare, deoarece pentru prima dată concursul „Biblia în sufletul elevilor”, ajuns la a II-a ediție la Satchinez și a III-a de când este organizat, a fost finanțat integral de Primăria Comunei Satchinez. Despre acest concurs putem spune că s-a desfășurat în data de 13 noiembrie cu ocazia zilei mondiale a Bibliei în Școala Gimnazială Satchinez, judeţul Timiş, arondată parohiei din Satchinez sub coordonarea profesorului de religie Alexandru Hrab, cu aprobarea doamnei Liliana Călianu, directorul şcolii şi cu purtarea de grijă a preotului Alexandru Rusandu, parohul bisericii din Satchinez. Această mică activitate s-a adresat elevilor din clasa și a VII-a, pentru care programa școlară prevede teme despre studierea Sfintei Scripturi.

La evenimentul premierii a participat alături de elevii școlii, de doamna director Liliana Călianu, de părintele paroh Rusandu Alexandru și domnul primar Olimpiu-Florin Cheaua, cel care a și înmânat premiile și diplomele elevilor.

În cuvântul din deschidere, atât domnul profesor Alexandru Hrab, cât și părintele Alexandru Rusandu au adus mulțumiri speciale doamnei director, domnului primar, prea cucernicului Părinte Sorin Lungoci, doamnei Chelmuș Daciana, dar și membrilor Consiliului Local al comunei Satchinez, elevilor prezenți și părinților elevilor pentru sprijinul acordat pentru buna desfășurare a acestui concurs. Totodată aceștia au arătat că domnul primar este un om care se implică activ în viața școlii și a Bisericii ajutând de fiecare dată când este solicitat, iar doamna director este un bun manager care a adus cinste prin faptele ei și prin buna chivernisire a Școlii Gimnaziale Satchinez.

La rândul lor, domnul primar, cât și doamna director au apreciat munca părintelui paroh, a domnului profesor de religie și a elevilor asigurându-i pe toți că dânșii vor susține în continuare toate activitățile legate de ora de religie, dar și de viața religioasă a membrilor parohiei Satchinez.

Cinstirea Sfintei Fecioare Maria - Pr. Alexander Schmemann

 

Cinstirea Sfintei Fecioare Maria

 Pr. Alexander Schmemann

 

            Ceea ce am prezentat până acum nu este singurul conținut al anului liturgic. El include și un al doilea ciclu, închinat cinstirii Sfintei Fecioare Maria, Maica Domnului. Acesta constă în următoarele sărbători mai importante: Nașterea ei – 8 septembrie; Intrarea Maicii Domnului în Biserică – 21 noiembrie; sărbătoarea Bunei Vestiri – 25 martie; sărbătoarea Întâmpinării Domnului – 2 februarie[1]; și, în final, sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului – 15 august. Ele ne amintesc despre diferite momente din viața Fecioarei Maria, însă nu sunt doar amintiri. Ele ne revelează cu adevărat ceea ce este viața umană în perfecțiunea ei, pentru că Fecioara Maria este Maica Domnului și, astfel, rodul cel mai bun, ultim, desăvârșit al umanității. Ea este sigura în care vedem ceea ce Dumnezeu a dorit când a creat ființa umană. Când privim la curăția ei, la iubirea ei față de Dumnezeu, la perfecțiunea ei, știm că toate gândurile noastre – „eu sunt bun”, „eu sunt rău”, „eu sunt mai bun”, „eu sunt mai rău” – sunt fără înțeles. Când ne gândim la iubirea ie cerească, la întreaga ei viață, știm că aceasta este viață umană reală și, de asemenea, realizăm cât de departe suntem noi de ea.

            Astfel, sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului nu este numai comemorarea nașterii ei, ci descoperirea adevăratului înțeles al intrării fiecărui om în lume. Din momentul în care suntem născuți, deja începem să împlinim destinul nostru uman. Aceasta înseamnă a realiza în condițiile și situația noastră personală nivelul de trăire pe care Fecioara Maria l-a realizat. Ce a făcut ea? Întâi de toate, ea a fost prezentată la Templu, și aceasta s-a întâmplat și cu noi: noi de asemenea am fost prezentați la Templu, în cadrul Botezului și Mirungerii. Aceasta înseamnă într-un sens că am fost scoși afară din această lume și intrăm în adevărata viață care este în Dumnezeu. Înseamnă că viața noastră este închinată și încredințată lui Dumnezeu. Prezentarea la Templu (adică Intrarea în Biserică – n. trad.) este sărbătoarea în care noi învățăm ce înseamnă dăruirea noastră lui Dumnezeu.

            Apoi urmează sărbătoarea Bunei Vestiri: comemorarea vestirii unice făcută Mariei, dar și comemorarea vestirii făcute fiecăruia dintre noi despre ceea ce trebuie să facem în această lume. Pentru că toți avem o vocației care nu este pur și simplu „a reuși” în viață, ci mai degrabă a împlini dorința lui Dumnezeu, „planul” Său unic pentru fiecare dintre noi. Acestei vestiri Fecioara Maria i-a răspuns da. Acest da al ei este acela care face posibil un da al nostru în fața lui Dumnezeu, pentru că răspunsul ei a făcut posibilă venirea lui Hristos la noi. În ea bucuria și supunerea față de dorința lui Dumnezeu, „facă-se voia Ta”, este revelată, dar și dată nouă.

            Următoarea este sărbătoarea întâmpinării Domnului, când ea oferă pruncul ei lui Dumnezeu. Această sărbătoare are sens nu numai pentru mame, ci pentru toată ființa umană, pentru că adevăratul înțeles al vieții noastre și a tot ceea ce există în ea stă în oferirea lor lui Dumnezeu. Uneori, vorbind despre ceva sau cineva pe care noi îl iubim sau de care purtăm grijă, zicem, „acesta este copilul meu”! Dar indiferent ce „copil” avem, trebui să-l oferim lui Dumnezeu. Viața umană adevărată înseamnă să realizăm că totul aparține lui Dumnezeu, și nu există bucurie mai mare decât aceea de a oferi lui Dumnezeu pe acelea pe care-I aparțin. La Sf. Liturghie zicem: „Ale Tale dintru ale tale, Ție Îți aducem de toate și pentru toate”. Totul capătă înțelesul adevărat și ne aparține cu adevărat când noi îl oferim lui Dumnezeu cu bucurie, mulțumire și cu iubire.

            Ultima sărbătoare a acestui ciclu este Adormirea Maicii Domnului. Acum vara este aproape de sfârșit; fructele și florile sunt frumoase; frunzele devin aurii și roșii, dar ele sunt încă vii. Natura s-a împlinit pe ea însăși și totul se pare că a atins perfecțiunea. În mijlocul acestei lumi minunate, noi sărbătorim, într-un sens voios, moartea Fecioarei Maria, și afirmăm în imnele noastră că ea nu a fost părăsită în moarte. Pentru că așa de mare a fost iubirea ei, așa de mare a fost puterea luminii, pe care ea a avut-o în ea însăși și a vieții ei cu Dumnezeu, că a fost ridicată din moarte către Hristos; și în aceasta, în înălțarea ei, a început învierea noastră, a tuturor. Sărbătoarea o descoperă pe care ca primul rod al Învierii lui Hristos. Dar ceea ce s-a întâmplat cu ea se întâmplă și cu noi; calea ei este calea noastră. Contemplarea vieții noastre prin ea, ființa umană desăvârșită[2].

---

[1] În Biserica Ortodoxă, sărbătoarea Întâmpinării este închinată Mântuitorului Hristos, accentul punându-se pe persoana Dumnezeiescului Prunc, ceea ce a și dat numele sărbătorii „Întâmpinarea Domnului”. În Biserica Romano-Catolică accentul se pune pe persoana Fecioarei Maria, care a venit la templu pentru a se curăța, așa cum prevedea Legea. Aceasta a și dat numele sărbătorii: „Festum Purificationis Beatae Mariae Virginis”. Vezi Pr. Ene Braniște, Liturgică generală, București, 1985, p. 204. De concepția catolică despre această sărbătoare au fost influențați și unii teologi ortodocși, așa cum se poate vedea și în cazul autorului de față. Vezi și Dr. Dragomir Demterescu, „Cinstirea și venerațiunea Sfintei Fecioare”, în: Biserica Ortodoxă Română, XXXVIII (1914), 8, pp. 796-797.

[2] Pr. Alexander Schmemann, Liturghie și viață. Desăvârșirea creștină prin intermediul experienței liturgice, Traducere Pr. Viorel Sava, Basilica, București, 2014, pp.130-132.

Dragi elevi,

Dragi elevi,

         Deschideți-vă pământul sufletesc pentru a primi sămânța pe care fiecare profesor o sădește, pentru că doar așa puteți aduce rod bun. Culegeți mierea din toate materiile care vi se predau. Priviți materiile ca pe niște flori care abundă în nectar. Străduiți-vă să învățați la fiecare materie. Nu ascultați basmele celor care spun, multe la număr, că nu au rost, pentru că în viitor nu vă veți folosi de ele sau pentru că veți urma un alt liceu, un alt profil. De exemplu, nu poți fi întotdeauna bun la matematică, dar străduiește-te să o înveți, pentru că ea te ordonează, de va ajutat când ai un material lung și greu de învățat. La literatură citește tot, doar așa vei avea un vocabular bogat, învață biologia, pentru ca să fii pregătit pe când te vei îmbolnăvii. Și exemple pot continua despre folosul religiei, fizicii, chimiei, logicii, limbilor străine, muzicii, ed. plastice etc.

Nu uitați că prin profesorii voștri vă vorbește Hristos. Ascultați-i și prețuiți-i ca pe proprii voștri părinți. Tratații cu respect și căutați părțile bune în fiecare dintre ei. Doar așa veți vedea că ei vă vor deveni nu doar prieteni, ci părinți. Nu îi judecați după faptul că nu sunt întotdeauna calmi, că nu au timp să vă asculte, că v-au nedreptățit la note. Gândiți-vă că poate în astfel de momente au aflat că cineva drag lor suferă sau că au pierdut pe cineva drag ori poate că nu au terminat la timp o lucrare. Poate la rândul lor au fost certați de alte persoane sau au avut o oră puțin mai dificilă. Vă garantez că în ciuda acestor probleme acești oameni vă iubesc și își doresc tot binele pentru voi.

Iubiți elevi, voi sunteți mădulare (fiecare) în parte (I Corinteni 12, 27) ale trupului școlii și împreună suntem cu toții mădulare ale Trupului lui Hristos – Biserica - . „Şi dacă un mădular suferă, toate mădularele suferă împreună; şi dacă un mădular este cinstit, toate mădularele se bucură împreună” (I Corinteni 12, 27), de aceea, fiți sigur că atunci când suferă un elev, suferă o școală întreagă și viceversa, când suferă un profesor.

         Porniți plini de curaj în noul an care vă așteaptă. Puneți înainte de toate pe Hristos și faceți totul ca pentru Hristos. Sunt sigur că veți avea numai bucurii. Profitați de acest timp al tinereții și bucurați-vă de ea. Faceți-vă prieteni în viața reală, prieteni adevărați și cu care să mergeți spre Împărăția Vieții. Faceți din clădirea școlii a doua voastră familie. Pentru că până la urmă școala este o mare familie.

         Mult succes și Dumnezeu să vă trimită pe Duhul Său cel Sfânt să vă lumineze mintea spre a înțelege toate învățăturile pe care le primiți. Dumnezeu crede în voi!