Sărbătoare de credință în Valea Timocului: Românii și
sârbii au cinstit-o pe Sfânta Magdalena de la Mălainița
Duminică,
13 septembrie 2026 — Într-o manifestare care a adus împreună
comunități separate de graniță, dar unite de credință și devoțiune, românii și
sârbii din Valea Timocului au sărbătorit proclamarea locală a canonizării
Sfintei Magdalena de la Mălainița. Ceremonia solemnă a avut loc la Mănăstirea
Mălainița din Serbia și a reunit pe cinci ierarhi ortodocși care au oficiat
Sfânta Liturghie.
O
vioară între popoare
Sfânta
Magdalena de la Mălainița, născută în 1895 din tatăl sârb Milenko Ilić și mama
româncă Milca, și-a dedicat viața răspândirii credinței și păstrării ortodoxiei
în comunitatea Valea Timocului. După moartea soțului pe frontul Primului Război
Mondial, ea s-a consacrat misionarismului și sfătuirii credincioșilor.
Cuvintele
pe care le rostea deseori, "Vede Dumnezeu", au devenit
simbolul nădejdii și încrederii sale în Divinitate, chiar și în perioada de
represiune din timpul regimului comunist din fosta Iugoslavie. Sfânta Magdalena
a trecut la Domnul în 15 octombrie 1962, iar canonizarea oficială a avut loc în
2025, alături de alte 15 sfinte femei românce.
Liturghie
solemnă și tomosul sinodal
Sfânta
Liturghie a fost oficiată de Mitropolitul Ioan al Banatului, împreună cu
Episcopii Lucian al Caransebeșului, Nicodim al Severinului și Strehaiei,
Veniamin al Basarabiei de Sud, Ieronim al Daciei Felix și Siluan al Ungariei.
Predica a fost rostită de Mitropolitul Ioan, care a subliniază că iubirea
față de Dumnezeu și față de aproapele stă la temelia vieții creștine.
Preasfințitul
Ieronim a prezentat oficial Tomosul sinodal de proclamare a canonizării,
document care amintește viața și lucrarea Sfintei Magdalena în comunități.
Conform hotărârii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, Sfânta
Magdalena de la Mălainița va fi pomenită anual în 15 octombrie, data
acestea fiind înscrisă în Sinaxarul și calendarul oficial al Bisericii.
Mesaje
de la vârful statului și al Bisericii
Patriarhul
Daniel a transmis un mesaj în care a evidențiat rolul crucial al Sfintei
Magdalena în păstrarea credinței ortodoxe: "Sfânta Magdalena a ținut
aprinsă candela Ortodoxiei tocmai atunci când puterile potrivnice căutau cu tot
dinadinsul să o stingă pentru totdeauna".
Preafericirea
Sa a subliniat și dimensiunea intercomunitară a devotamentului: "Ea a
fost punte de legătură între cele două comunități, tălmăcind cu multă răbdare
tainele credinței fiecăruia în limba pe care o înțelegea mai bine".
Președintele
României, Nicușor Dan, a caracterizat proclamarea ca o sărbătoare a
credinței, memoriei și continuității: "Această comunitate și-a
păstrat cu demnitate identitatea, tradițiile și legătura cu valorile sale
spirituale de-a lungul generațiilor".
O
comuniune între popoare
La
eveniment au participat sute de credincioși români și sârbi, mărturisind prin
cântări și rugăciuni credința comună și dorința de bine și propășire.
Autoritățile au acordat distincții unor personalități religioase și civile,
inclusiv Mitropolitului Ioan al Banatului și părintelui Boian Alexandrovici,
vicar eparhial al Timocului.
"A
fost cu adevărat un moment de comuniune prin care ne-am mărturisit credința
comună, dorința de bine și de propășire", a spus
Preasfințitul Ieronim la finalizarea manifestărilor.
Viața
unei sfinte care nu s-a temut să-și apere credința
Moaștele
Sfintei Magdalena de la Mălainița reposau la Mănăstirea din Mălainița și sunt
cinstite deopotrivă de credincioșii români (vlahi) și sârbi. Astăzi, aceștia
sunt uniți de aceeași evlavie și o privesc pe ocrotitoare a satelor din
întreaga Vale a Timocului.
În
zilele noastre, viața Sfintei Magdalena a fost transpusă și într-o docudrama
lansată pe platforma Trinitas Film, care povestește despre determinarea și
credința unei femei care s-a ridicat deasupra prejudecăților și diviziunilor
dintre popoare.
Sursa:
https://basilica.ro/romanii-sarbii-cinstit-sfanta-magdalena-malainita-proclamarea-locala-canonizare/
