Între libertatea religioasă și rânduiala canonică: o reflecție

 

Între libertatea religioasă și rânduiala canonică: o reflecție

În ultima vreme am primit acuzații și mesaje amenințătoare prin care mi se atribuie faptul că aș denigra anumite persoane care fac parte din asociații religioase nerecunoscute de BOR, încălcându-le, de asemenea, dreptul la libertate religioasă. Am fost anunțat că aș fi reclamat la diverse instituții. Pentru că nu urmăresc scandalul nu dau curs fiecărui zvon care circulă, am tăcut. Dar am tăcut și pentru că am în jurul meu oameni dragi, am tăcut și pentru că am aproape persoane de valoare care m-au și îndrumat cu sinceritate și mă îndrumă, nedorind să le creez lor disconfort din cauza faptului că această situație pare să nu se mai încheie. Și am tăcut, gândindu-mă la această perioadă a postului, de pregătire pentru Nașterea Domnului. Am încercat de multe ori să explic că în Biserică lucrurile nu se desfășoară după dorința fiecărui om, iar harul nu este o simplă părere, ci o lucrare aparte. De aceea, aleg să aduc câteva argumente logice legate de anumite activități, fără intenția de a răni pe cineva, argumente scrise de AI.

Misiologie Ortodoxă - Manual (Volumul I)

 

05.11_Misiologie by cristian

Rămânerea în comuniune: reflecții despre Biserica Ortodoxă Română și grupările necanonice

 

 Rămânerea în comuniune: reflecții despre Biserica Ortodoxă Română și grupările necanonice

 

În ultimii ani se poate observa o dinamică notabilă în spațiul religios local, marcată de tensiuni între structurile oficiale ale Bisericii Ortodoxe Române și anumite grupări care se revendică drept ortodoxe, dar nu beneficiază de recunoaștere canonică din partea acesteia.

În unele situații, în anumite situații, funcții religioase sunt preluate de persoane care nu figurează în evidențele instituționale ale Bisericii Ortodoxe Române privind hirotonirea sau pregătirea teologică acreditată preiau funcții de conducere religioasă în aceste grupuri. În astfel de situații, pot apărea percepții diferite cu privire la statutul acestor structuri, ceea ce poate genera neînțelegeri, fiind interpretate ca acte de denigrare, deși, din punct de vedere juridic, ele reprezintă simple constatări referitoare la statutul instituțional.

Această situație subliniază nevoia unei mai bune informări publice privind regimul juridic al cultelor și delimitarea clară între libertatea religioasă individuală, garantată de lege, și apartenența canonică la un cult recunoscut de stat.

Menționarea faptului că o persoană nu face parte din clerul Bisericii Ortodoxe Române sau că nu deține studii teologice acreditate constituie o constatare factuală, bazată pe criterii instituționale și juridice, nu o judecată de valoare. În temeiul Constituției României și al Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, orice persoană are dreptul de a-și exprima convingerile religioase și de a practica o formă de spiritualitate, indiferent de recunoașterea sa instituțională.

Prin urmare, precizarea statutului canonic sau a lipsei unei recunoașteri oficiale nu are un scop denigrator, ci urmărește exclusiv clarificarea cadrului legal și ecleziastic în care o persoană își desfășoară activitatea religioasă.

Cum deosebim un episcop autentic de unul din cadrul unor asociații pseudo-ortodoxe

 

Cum deosebim un episcop autentic de unul din cadrul unor asociații pseudo-ortodoxe

 

Înaltpreasfințitul Părinte Ioan Selejan este Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului, ierarh canonic al Bisericii Ortodoxe Române.

A fost ales de Sfântul Sinod al BOR și confirmat prin decret patriarhal.

A fost hirotonit de episcopi canonici, conform tradiției apostolice a Bisericii.

Conduce Mitropolia Banatului, unitate bisericească recunoscută și binecuvântată de Patriarhia Română.