Faceți căutări pe acest blog

sâmbătă, 20 decembrie 2014

Concursul școlar de cultură religioasă - Biblia în sufletul elevilor - Ediția I Noiembrie 2014

Concursul școlar de cultură religioasă - Biblia în sufletul elevilor - Ediția I Noiembrie 2014

 UPDATE 07.12.2014 Premiera elevilor participanți la concursul „Biblia în sufletul elevilor” - Parohia Ortodoxă Șandra





    


















     Sâmbătă 6 decembrie 2014 în biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului a parohiei ortodoxe Șandra a avut loc un eveniment deosebit. În prezența doamnei directoare a Școlii Gimnaziale Șandra, Pașca Dana Constantina și a domnului profesor de Religie Hrab Alexandru, prea cucernicul Părinte paroh Nicolae Andreescu l-a sfârșitul Sfintei Liturghii i-a premiat pe elevii participanți la cele două concursuri religioase desfășurate în parohie.
În cuvântul adresat tuturor celor prezenți părintele a evidențiat importanța colaborării Bisericii cu școala și necesitatea participării elevilor la Sfânta Liturghie. De asemenea, acesta a amintit că cele două concursuri desfășurate la nivel de parohie: „Biblia în sufletul elevilor” și la nivel județean: „Bucuria Nașterii Domnului în suflet de copil” au fost deosebit de atractive pentru elevi și primite de aceștia cu mult interes. Premiile au constat în iconițe, cărți și diplome.
În final părintele a ținut să aducă mulțumiri speciale doamnei directoare și domnului profesor de religie pentru buna colaborare, iar aceștia la rândul lor au ținut să-l felicite pe preot urându-i-se tot binele, mulți ani de păstorire rodnică, iar Sfântul Nicolae să-l ocrotească așa cum l-a ocrotit până acum cu rugăciunile sale înălțate înaintea lui Dumnezeu.
De asemenea, duminica 07 decembrie, au fost premiați și elevii parohiei ortodoxe Nașterea Maicii Domnului Uihei care au participat la acest concurs. În final Prea Cucernicul Părinte Emanuel Ionel Popescu a transmis gândurile bune și prețuirea sa pentru toți elevii din parohie.



      Conceptul se poate descărca și de aici: http://www.didactic.ro/materiale-didactice/model-concurs-sfanta-scriptura

UPDATE 01.12.2014


 

UPDATE 17.11.2014 








UPDATE 14.11.2014
http://mitropolia-banatului.ro/concursul-scolar-de-cultura-religioasa-biblia-in-sufletul-elevilor/


Un fin misiolog, un teolog adevărat, la curent cu tot ceea ce se întâmplă Mitropolitul Nicolae Corneanu şi problemele lumii contemporane Preot Marius Florescu


Un fin misiolog, un teolog adevărat, la curent cu tot ceea ce se întâmplă
Mitropolitul Nicolae Corneanu şi problemele lumii contemporane
Preot Marius Florescu
Dacă am putea clasifica opera regretatului Mitropolit dr. Nicolae Corneanu, am găsi că sunt mai multe direcţii de orientare teologică. Aşa bunăoară se ştie că formarea de bază a teologului Nicolae Corneanu a fost patrologia, primele şi cele mai multe studii încadrându-se în această disciplină. Pe lângă aceasta însă, teologia ierarhului atinge în profunzime şi alte discipline teologice, cum ar fi misiologia şi ecumenismul. Nu întâmplător în anii profesoratului la Sibiu Mitropolitul Nicolae Corneanu a predat şi disciplina numită îndrumări misionare.
Se ştie, misiologia este disciplina teologică ce se ocupă cu studierea felului în care teologia, în general, şi Biserica, în special, răspund diferitelor etape istorice, sociale, politice şi de altă natură. Parte din opera publicistică a ierarhului plecat dintre noi corespunde tocmai tipologiei misionare din anii cât ierarhul a păstorit la Timişoara, mai precis din anii de după Revoluţia din Decembrie 1989, când reprezentanţii Bisericii au putut să spună liber ce gândesc. În anul 1990, Editura Mitropoliei Banatului din Timişoara scoate la lumină volumul de studii, note şi comentarii teologice intitulat „Quo vadis?“, titlu inspirat de romanul scriitorului polonez Henryk Sienkiewicz. Plecând de la întrebarea „încotro se îndreaptă astăzi teologia creştină, în general, şi cea ortodoxă, în special?“, Mitropolitul Nicolae Corneanu abordează teme de actualitate creştină, cum ar fi: Ortodoxia astăzi, Bisericile creştine şi ecumenismul, Terminologie ecumenistă, Biserica şi unele din marile probleme ale lumii de azi, Reflecţii teologice pe marginea unora din cuceririle recente ale ştiinţei, în care prezintă cititorilor abordări unice pentru literatura teologică românească. Cum altfel ar putea fi catalogate consideraţiile teologice despre: sărăcie, nevârstnici şi vârstnici, handicapaţi, explorarea cosmosului, realizări ale geneticii moderne, orientări noi în biologie, tragedia aborigenilor, toxicomania şi altele, toate fiind foarte bine documentate ştiinţific şi teologic până la momentul apariţiei lor?
Atitudine faţă de problemele care privesc Biserica şi credincioşii ei
După multe ezitări, cum însuşi precizează, zecile de articole apărute ca editoriale ori ca meditaţii la rubrica „Crâmpeie din cotidian“, în foaia „Învierea“, editată de Arhiepiscopia Timişoarei şi Caransebeşului, apoi doar de cea a Timişoarei, au fost reunite în două volume substanţiale, intitulate „Pe baricadele presei bisericeşti“ (Editura Învierea, Timişoara), ambele apărute în anul 2000. În primul volum sunt cuprinse articolele de fond scrise în bilunarul amintit în perioada anilor 1990-1999, iar în cel de-al doilea volum putem reciti atât scurtele intervenţii ce au alcătuit între 1992 şi 1999 rubrica „Crâmpeie din cotidian“, cât şi numeroase interviuri publicate în diverse periodice. În toate aceste materiale, Înaltpreasfinţia Sa ia „atitudine faţă de problemele care privesc Biserica şi credincioşii ei (...), exprimând idei şi opinii dictate, nu de poziţiile aşa-zis oficiale, ci ascultând mai ales glasul conştiinţei“ şi încercând să atragă „atenţia cititorilor asupra contemporaneităţii ecleziastice în modul cel mai deschis posibil“.
În acelaşi an, 2000, iese de sub tiparul Editurii „Jurnalul literar“ din Bucureşti, volumul „Pe firul vremii. Meditaţii ortodoxe“, ce reuneşte articolele publicate la rubrica „Meditaţii ortodoxe“ a publicaţiei „Jurnalul literar“, începând din noiembrie 1994 şi până în octombrie 2000. După cum afirmă Întâistătătorul Mitropoliei Banatului, fiecare articol este o „«meditaţie» axată pe probleme care mi se păreau actuale“, dorinţa Înaltpreasfinţiei Sale fiind aceea „de a împărtăşi semenilor punctul de vedere al Bisericii, aşa cum l-am înţeles eu, şi aş vrea să cred că n-am greşit prea mult, deşi în anumite probleme existau sau mai există încă opinii variate“. Un an mai târziu apărea la Editura Dacia din Cluj-Napoca, în cadrul colecţiei „Homo religiosus“, volumul „Credinţă şi viaţă. Culegere de studii teologice“. Acesta reia unele articole scrise de ierarh de-a lungul diferitelor responsabilităţi în cadrul Bisericii, care sunt grupate în cadrul capitolelor: Teologia şi viaţa, Persoana Mântuitorului Iisus Hristos, Fecioara Maria, mama lui Iisus, Sărbători închinate Mântuitorului şi Maicii Domnului, Religie, creştinism şi ortodoxie şi Gânduri creştineşti. O listă de la final indică publicaţiile în care au apărut materialele incluse în volum, acestea din urmă fiind selectate de către autor pe temeiul actualităţii lor şi interesului pe care l-au acordat cititorii la prima lor apariţie.
Necesitatea exprimării punctului de vedere
„În pas cu vremea“ este un nou volum de articole şi studii pe teme variate, apărut în anul 2002 (Editura Învierea, Timişoara). Autorul menţionează dintru început că mare parte din articolele publicate în „Învierea“ şi „Jurnalul literar“ au apărut deja în volum, dar după anul 2000 au mai apărut articole şi studii, pe care le-a inclus în volumul de faţă. Cele mai multe dintre subiectele tratate au fost inspirate de aspecte ale vieţii de zi cu zi, ori de parcurgerea presei, de noutăţile cotidiene sau de unele atitudini ale oamenilor de cultură din preajmă. „În toate am plecat de la convingerea - spune autorul - că şi reprezentanţii Bisericii e bine, necesar şi oportun să-şi exprime punctul de vedere, contribuind la mai buna orientare a societăţii din care facem parte.“ Din cuprins merită semnalate capitolele: Meditaţii ortodoxe, Pagini din „Învierea“ şi Gânduri creştineşti.
În anul 2008, tot la Editura eparhială Învierea va apărea volumul „Pentru mai binele obştesc“, care cuprinde articole şi studii privind realitatea cotidiană, dar şi trecutul, cu evenimentele şi personalităţile lui. Volumul este alcătuit din două părţi: „Să ne urmăm înaintaşii“ şi „Gândind la cei de odinioară“, fiecare cuprinzând mai multe materiale care abordează teme istorice, sociale, religioase şi culturale. Inedite sunt articolele: Creangă diaconul, Arghezi monahul, Emil Cioran şi Dumnezeu, Breban credinciosul, Franz Listz şi muzica sacră, Episod din lupta pentru menţinerea Episcopiei Caransebeşului, Tragedia unui episcop ş.a. Cele două din urmă cuprind însemnări cu privire la evenimentele dureroase petrecute la Episcopia Caransebeşului la finele anilor â50 ai secolului trecut, cărora ierarhul autor le-a fost martor.
În cursul anului 2009, tiparul Tipografiei arhidiecezane din Timişoara scotea sub aceeaşi siglă a Editurii Învierea volumul „Pe aripile cuvântului“, care porneşte, după mărturia proprie a autorului de la romanul ecranizat cu mai mult timp în urmă, intitulat „Pe aripile vântului“, a scriitoarei Margaret Mitchell. Şi pentru că „deseori cărţile ajung mai greu la cititori, gândurile pe care doresc să le transmit sper să ajungă la ei ca şi cum ar avea nişte aripioare ale unor păsărele care străbat văzduhul până ajung la fiecare“, se arată de către autor în Cuvântul înainte. Lucrarea este structurată, la fel ca şi cea anterioară semnată de Înaltpreasfinţia Sa, pe teme de interes, cum ar fi: Probleme bisericeşti, Biserica la români, Ortodoxia bănăţeană, Pagini patristice şi Interviuri şi declaraţii.
Şi pastoralele dintre anii 1990 şi 2014 - publicate în două volume - cuprind la final referiri privitoare la starea morală şi materială a societăţii, sau alte probleme actuale.
Mitropolitul Nicolae Corneanu a fost un fin misiolog, un teolog adevărat la curent cu tot ceea ce se întâmplă în regiune, în ţară şi în lume. Primea zilnic presa locală şi centrală şi urmărea şi ştirile de la TV. În funcţie de ceea ce i se părea interesant scria câte un articol, propunând mereu o viziune creştină asupra unui subiect sau altuia. Aşa se face că a fost aproape singurul teolog ortodox de la noi care a scris constant în perioada anilor 1990-2010 despre teme privind Biserica, lumea şi societatea în care a trăit. A făcut aceasta din convingere că lumea trebuie să afle mesajul Evangheliei, pentru a se converti la Hristos, pentru a afla Calea, Adevărul şi Viaţa[1].


[1] Preot Marius Florescu, „Un fin misiolog, un teolog adevărat, la curent cu tot ceea ce se întâmplăMitropolitul Nicolae Corneanu şi problemele lumii contemporane” în ziarul Lumina, Luni, Miercuri, 15 octombrie 2014, http://ziarullumina.ro/biografii-luminoase/mitropolitul-nicolae-corneanu-si-problemele-lumii-contemporane.

Cuvânt la înnormântarea IPS Mitropolit Nicolae Corneanu - Pr. Dr. Ionel Popescu

        Cuvântul Preaonoratului Părinte vicar eparhial dr. Ionel Popescu, din partea clerului și credincioșilor din arhiepiscopia Timișoarei la înmormântarea IPS PĂRINTE MITROPOLIT NICOLAE CORNEANU

luni, 8 decembrie 2014

Luminător prin credinţă şi cultură, prin suferinţă şi milostenie - Cuvântul PF Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

 

Luminător prin credinţă şi cultură, prin suferinţă şi milostenie

Cuvântul PF Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Înaltpreasfinţiile Voastre, Preasfinţiile Voastre, ‑Preacuvioşi şi preacucernici părinţi, Stimate autorităţi, ‑Stimaţi reprezentanţi ai cultelor din Timişoara, ‑Iubiţi credincioşi şi credincioase,

Înaltpreasfinţitul Mitropolit Nicolae a fost şi rămâne un luminător prin credinţă şi cultură, prin suferinţă şi milostenie.

După patruzeci de zile de doliu şi rugăciune pentru odihna sufletului său, vrednicul de pomenire Mitropolitul Nicolae al Banatului rămâne prezent spiritual în Eparhia pe care a păstorit-o şi în Mitropolia pe care a condus-o. Rămâne pre­zent în multe feluri, şi anume în memoria celor care l-au văzut şi ascultat ori au corespondat cu eruditul mitropolit: ierarhi, preoţi, diaconi, credincioşi, autorităţi, reprezentanţi ai altor culte, oameni de cultură, prieteni din ţară şi din străinătate. Mitropolitul Nicolae al Banatului a fost cunoscut de o mulţime de ierarhi ortodocşi din întreaga lume, care l-au apreciat pentru ţinuta sa, pentru modul său elegant de a vorbi, de a arăta respect şi frăţietate. El a cunoscut o mulţime de teologi din străinătate, deoarece a participat la foarte multe întruniri intercreştine şi interreligioase.

El este şi rămâne prezent printre noi prin moştenirea teologică şi culturală lăsată Bi­se­ricii şi societăţii româneşti. A scris zeci de cărţi, sute de studii şi articole, cuvântări şi cateheze, recenzii şi prefeţe. Toate au fost scrise cu o deosebită erudiţie, cu un spirit de echilibru şi de nu­an­ţare şi într-o formă de comunicare elegantă şi atractivă, profundă şi, în acelaşi timp, accesibilă. Rămâne prezent prin edificiile pe care le-a iniţiat sau patronat: multe locaşuri de cult (biserici de parohie şi mănăstiri), construite mai ales după schimbările din 1989, şi multe clădiri administrative la Cen­trul eparhial şi la Seminarul Teologic de la Caransebeş, precum şi centre social-filantropice şi culturale pe care le-a iniţiat, le-a dezvoltat şi le-a susţinut. În mod deosebit, însă, rămâne prezent prin iubirea sa părintească, exprimată în rugăciune pentru toţi cei apropiaţi şi pentru toată eparhia pe care a păstorit-o timp de cincizeci şi doi de ani, întrucât cine s-a rugat mult în timpul vieţii pe pământ se va ruga şi în ceruri împreună cu îngerii şi sfinţii din Împărăţia Preasfintei Treimi.

În această formă a prezenţei sale prin rugăciune reciprocă, noi păstrăm nu doar memoria vie a prezenţei sale, ci şi modul de comunicare cu sufletul său. Cei dragi ai noştri simt rugăciunile noastre, săvârşite pentru ei, mai ales prin pomenirea lor la Sfânta Liturghie, prin parastase şi prin cinstirea persoanei care a trecut la Domnul, mergând la mormânt, prin aprinderea unei lumânări, prin depunerea pe mormânt a unei flori.

Prin toate acestea se realizează o comuniune strânsă între cel trecut la Domnul şi cei rămaşi pe pământ. Există o mulţime de mărturii în acest sens, şi anume, a bucuriei exprimate de către su­fletul celor care sunt pomeniţi în rugăciune. Adesea, cei trecuţi la Domnul se arată în vis celor care îi iubesc şi îi pomenesc în rugăciune şi arată bucuria lor, pacea şi lumina sufletului, atunci când păstrăm cu ei o legătură profundă de rugăciune.

Rugăciunea pentru cei adormiţi în Domnul, bazată pe credinţa în nemurirea sufletului şi aşteptarea învierii celei de obşte, este o iubire mai tare decât moartea. Singura forţă mai tare decât moartea, decât timpul şi spaţiul care separă, este iubirea izvorâtă din rugăciune, iubire cu­rată, iubirea sfinţită şi unită cu Duhul Sfânt, Cel care ne împărtăşeşte nouă şi celor pomeniţi iubirea Preasfintei Treimi.

Lumina, lăsată nouă moştenire de Mitropolitul Nicolae al Banatului, venea din credinţa sa puternică. Credinţa puternică a Mitropolitului Nicolae al Banatului a fost cultivată constant prin cultură şi întărită prin multă nevoinţă şi suferinţă, mai precis, printr-o activitate spirituală şi administrativă intensă, multiplă şi riguros programată şi susţinută în timp de sănătate, având multă răbdare şi discreţie în timp de boală. Nu s-a plâns nimănui de suferinţa sa. A interiorizat-o atât de mult încât nu voia ca ea să se vadă şi avea chiar în mijlocul suferinţei o pu­ter­nică şi constantă conştiinţă a responsabilităţii pentru instituţie. Nu a văzut nimeni în viaţa sa comoditate sau delăsare, ci doar muncă stăruitoare şi preocupare permanentă pentru binele Bisericii.

Lumina credinţei Mitropolitului Nicolae al Banatului s-a amplificat mai ales prin practica unei detaşări totale de lucrurile materiale. După cum s-a constatat şi din testamentul scris pe care l-a lăsat, el nu a adunat pentru sine nici bani, nici obiecte de valoare, nici averi, nici comori. A trăit sobru şi modest. A trecut la Domnul sărac în agoniseli materiale, dar bogat în fapte de milostenie, asemenea Sfântului Ierarh Nicolae, ocrotitorul său spiritual.

Îi mulţumim lui Dumnezeu pentru lumina vieţii sale lăsată moştenire nouă tuturor şi ne rugăm ca să-i dăruiască pacea şi bucuria sfinţilor din ceruri.

Veşnica lui pomenire!

† DanielPatriarhul României

Cuvânt rostit la slujba Parastasului de 40 de zile săvârşită pentru Mitropolitul Nicolae Corneanu în Ca­te­drala Mitropolitană din Timişoara, joi, 6 noiembrie 2014[1].

 



[1] Cuvântul PF Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Român, „Luminător prin credinţă şi cultură, prin suferinţă şi milostenie” în ziarul Lumina, Sâmbătă, 8 noiembrie 2014, http://ziarullumina.ro/cuvantul-pf-daniel-patriarhul-bisericii-ortodoxe-romane/luminator-prin-credinta-si-cultura-prin.

 

 

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Printfriendly

Totalul afișărilor de pagină