!!!Important!!!

Acest blog reprezintă strict părerile mele.
Orice asociere între numele meu și documentele oficiale legate de ora de Religie (lecții, fișe, manuale, programe școlare etc) sau cu acțiunile oficiale ale Bisericii Ortodoxe Române sau ale Arhiepiscopiei Timișoarei ori ale Școlii Gimnaziale Satchinez nu-și are menirea. Aceste instituții nu pot fi responsabile pentru postările mele și nici trase la răspundere!


vineri, 28 noiembrie 2014

„Marcellino. O minune de băiețel” + filmele 1955, 2000, 2010


„Marcellino. O minune de băiețel”

Cine-i Marcellino veți citi mai jos. Minunea acestui băiețel constă în faptul că în inocența lui de copil L-a servit pe Mântuitorul Iisus Hristos cu pâine și vin. Romanul/filmul este plin de simboluri religioase: cei 12 frați din mănăstire și cu Marcellino 13 ne duc cu gândul la Mântuitorul Iisus Hristos împreună cu cei 12 Apostoli. Prietenul invizibil a lui Marcellino pe nume Manuel ne duce cu gândul la numele Domnului: Emanuel. Momentul în care Mântuitorul Cel Răstignit coboară de pe cruce și frânge pâinea, iar apoi luând vinul ne duce cu gândul la Cina cea de Taină sau „părăsirea” lui Marcellino de către frați în urma unei „boacăne” făcute de acesta este momentul în care el își găsește liniștea în brațele lui Iisus Hristos. Când suntem părăsiți de toți oamenii să ne amintim că nu suntem părăsiți de Domnul!

Am avut ocazia să-l cunosc pe Marcellino citind cartea părintelui Constantin Necula: http://www.agnos.ro/magazin/product_info.php?products_id=551&osCsid=83dbbb4005da59c450e0c053d123ee82 unde dânsul spune: „Dintre toate cărţile despre copii pe care le-am citit, aceasta ce v-o repovestesc acum mi-a plăcut în chip deosebit. Un copil ca acest Marcellino nu putea lipsi dintre prietenii voştri. Simpatic şi gingaş, bucuros şi când este trist, cred că inima lui poate fi de folos inimii voastre, mereu în căutare de prieteni. Nu, nu-i povestea unui Sfânt, ci a unei posibile căi de întâlnire cu Hristos. M-a uimit modul în care Dumnezeu l-a dăruit pe Marcellino cu vederea lucrurilor ascunse, învăţându-ne că nu trebuie să ajungi bunic pentru ca să te bucuri de Biserică, de Dumnezeu. Cred că pentru voi, dragii mei, acesta este un îndemn să fiţi mereu curaţi cu inima, pentru ca Dumnezeu să se bucure să locuiască în ea. Am văzut şi filmul cu puştiul acesta. Atunci m-am gândit, uitându-mă în ochii înlăcrămaţi ai prietenilor voştri şi ai mei, studenţi la Facultatea de Teologie, ca şi în ochii copiilor mei, că acest personaj de poveste poate fi alternativa falşilor prieteni pe care vi oferă desenele animate, monştrii şi vrăjitoarele cu care vi s-a împuiat capul. Căutaţi la fratele Marcellino. În bucuria soarelui, prin praful câmpului, la marginea lumii descoperă tainele lumii şi ale lui Dumnezeu. Ştiţi ceva mai frumos decât aceasta? Eu nu. Am ales să vă repovestesc cartea, nu doar s-o traduc, pentru că am discutat cu copiii mei de acasă, Costi şi Alexandra, şi unde n-au priceput textul, l-am întors pe gustul lor. La textul original, care trebuie să ştiţi că este în limba spaniolă, am adăugat un text în limba italiană şi scenariul filmului despre care v-am spus. Aşa cred că am crescut pe Marcellino mai cu folos dinaintea voastră. Să nu fiţi supăraţi de finalul cărţii. Frăţiorul acesta minunat, Marcellino, nu este. Voi îmbrăţişaţi pe părinţii voştri, spuneţi-le că-i iubiţi. Au mare nevoie de aceasta…”.
Adevărul este că auzisem despre acest băiețel minune când am lecturat una din conferințe Părintelui în care amintea despre prima ediție a cărții și despre filmul din 1955 pe care l-a vizionat împreună cu studenții teologi. Filmul a fost atâta de bun încât i-a impresionat pe aceștia până la lacrimi, dar iată ce spune un site de specialitate http://www.cinemarx.ro/filme/Marcelino-pan-y-vino-Marcelino-pan-y-vino-51437.html despre acest film: „In Spania secolului al XVIII-lea, 12 calugari franciscani gasesc pe treptele manastirii un bebelus abandonat si, fiind incapabili sa ii gaseasca parintii biologici sau sa il plaseze intr-o familie adoptiva corespunzatoare, decid sa sfideze conventiile religioase si sa il creasca ei insisi pe baiat. Desi calugarii sunt blajini, Marcelino resimte lipsa copiilor de varsta lui, motiv pentru care se furiseaza afara din manastire si cauta compania altor baieti, generand prin sotiile lui un asemenea dezastru in oras incat calugarii sunt amenintati de catre primar cu expulzarea din locasul de cult daca nu remediaza pagubele. Intr-o zi in care patrunde fara acordul calugarilor in podul manastirii, Marcelino observa un Isus din lemn rastignit pe cruce si ii ofera acestuia paine si vin din pranzul lui saracacios. Drept rasplata pentru generozitatea copilului, fiul lui Dumnezeu prinde viata si ii devine acestuia prieten si confident, promitandu-i sa ii indeplineasca o dorinta. Marcelino vrea sa le vada pe mama lui si pe Fecioara Maria, iar Isus Hristos realizeaza un miracol in urma caruia Marcelino este sanctificat”. 
Dar ce fel de film este? „Marcelino, Pan y Vino este un film spaniol realizat de regizorul maghiar Ladislao Vajda în anul 1955. Filmul a fost bazat pe romanul lui José Maria Sanchez Silva” (http://ro.wikipedia.org/wiki/Marcelino,_Pan_y_Vino).
Nu mică mi-a fost mirarea când am aflat că în anul 2010 a apărut un remake mexican a filmului din 1955 cf. http://www.catholica.ro/2013/02/08/marcelino-pan-y-vino-revine-intr-o-versiune-mexicana/: „Magia unuia dintre cele mai populare filme catolice spaniole ale secolului XX este readusă în actualitate de un remake mexican. “Miracolul lui Marcelino” se bazează pe adaptarea cinematografică din 1955 a povestioarei “Marcelino Pan y Vino” scrisă de Jose Maria Sanchez. Povestea relatează aventurile unui băiat orfan, abandonat ca prunc de mama sa pe treptele unei mănăstiri franciscane.
Filmul original spaniol, regizat de Ladislao Vajda, a fost un succes la festivaluri de film precum cele de la Berlin sau Cannes, copilul actor Pablito Calvo fiind premiat pentru rolul său, Marcelino. Istorioara începe cu un grup de fraţi care găsesc un nou-născut pe treptele săracei lor mănăstiri, devastate de război. Neputând să caute ajutor datorită violenţelor, fraţii se hotărăsc să îl crească chiar ei. Marcelino creşte, şi se ţine de şotii cu fraţii, alături de Enrique, prietenul lui cel mai bun. Când vede legătura strânsă dintre acesta şi mama lui, Marcelino începe să ducă dorul propriei lui mame.
Un atac condus de revoluţionari lasă micul sat unde se afla mănăstirea în pragul dezastrului, iar mama lui Enrique moare. Marcelino, speriat, se retrage în singurul loc unde fraţii îi spuseseră să nu intre: în mansarda mănăstirii. Aici era păstrat un crucifix în mărime naturală, dar Marcelino este încă prea mic să îl recunoască pe Cel Răstignit. Crezând că omului de pe cruce îi este foame, el îi aduce pâine şi vin, şi îi împărtăşeşte dorinţa sa profundă de a-şi cunoaşte mama.
Deşi remake-ul este amplasat în contextul revoluţiei mexicane, producătorul şi scenaristul Mikel Garcia explică faptul că nucleul povestirii, relaţia dintre Marcelino şi Isus, “este acelaşi ca în povestea originală”. “Dacă în versiunea din 1995 era primarul comunist care dorea să ia fraţilor mănăstirea, în noua versiune este un revoluţionar mexican”, explică Garcia. Noul film este distribuit acum şi în limba engleză, pe DVD, iar mai multe detalii se pot afla de pe situl MarcelinoFilm.com”.
Și acum pentru cine are copii nu trebuie să uităm că există și varianta animată a acestui film http://www.cinemagia.ro/filme/marcelino-pan-y-vino-marcelino-pan-y-vino-14927/: „O femeie isi abandoneaza copilul pe treptele unei manastiri. Dupa 6 ani copilul spera ca intr-o zi isi va gasi mama”.

Marcellino 1955:

Marcellino 2010: Marcellino: Versiunea aniamtă-2000:

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Cuvântul Ortodox

Cuvântul Ortodox

Sinpro

Sophia.ro

Libris.ro

Elefant.ro

Totalul afișărilor de pagină