!!!Important!!!

Acest blog reprezintă strict părerile mele.
Orice asociere între numele meu și documentele oficiale legate de ora de Religie (lecții, fișe, manuale, programe școlare etc) sau cu acțiunile oficiale ale Bisericii Ortodoxe Române sau ale Arhiepiscopiei Timișoarei ori ale Școlii Gimnaziale Satchinez nu-și are menirea. Aceste instituții nu pot fi responsabile pentru postările mele și nici trase la răspundere!


joi, 20 august 2015

Întâlnire cu Dumnezeu pe patul de suferinţă


Întâlnire cu Dumnezeu pe patul de suferinţă

George Giurgiu
Timp de aproape 20 de ani, părintele Cosmin Dan este preot misionar al Arhiepiscopiei Timişoarei pe lângă cea mai mare unitate spitalicească din judeţul Timiş, Spitalul Judeţean din Timişoara. 
De-a lungul activităţii sale a cunoscut bolnavi, tineri şi vârstnici, pentru care întâlnirea cu Dumnezeu a avut loc pe patul de suferinţă. 
La iniţiativa Patriarhiei Române de a se construi biserici pe lângă marile spitale din ţară, şi la Timişoara a fost iniţiat încă din anul 1997 proiectul de construcţie a unei biserici la Spitalul Judeţean. Astfel, cu binecuvântarea Înalt Preasfinţitului Nicolae, Mitropolitul Banatului, şi sub coordonarea preotului misionar Cosmin Dan au fost demarate lucrările de construire a unui lăcaş de cult care să deservească nevoile spirituale ale pacienţilor şi cadrelor medicale de aici. După numeroase eforturi şi cu sprijinul conducerii spitalului, biserica a fost sfinţită de către Preasfinţitul Paisie Lugojanul, Episcop- vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, la 17 iunie 2012, şi a primit cu acest prilej hramul „Sfinţii Doctori fără de arginţi Cosma şi Damian“. Lăcaşul de cult redă cu fidelitate proiectul unei biserici transilvănene din lemn, din satul Ribicioara de Sus, judeţul Hunedoara, şi a fost proiectat cu ajutorul arhitecţilor Mariana Fuchs şi Cornel Farcaş, autori ai multor clădiri de valoare din Timişoara. 
„Am ales acest proiect datorită faptului că avea dimensiuni potrivite pentru noi, nu m-aş fi angajat să construim o biserică mai mare, pentru că şi vremurile erau grele şi nu puteam realiza o biserică de mari dimensiuni, care nici nu folosea nevoilor spitalului. De aceea am vrut ca biserica să fie micuţă, să fie doar un loc unde să se ştie că preotul poate fi găsit. Aici, cel bolnav poate să vină să se roage într-o pauză dintre tratamente sau cei din familie se pot ruga pentru cei care sunt în sălile de operaţie sau sunt în spital şi, în loc să-i aştepte pe holuri, vin aici şi înalţă o rugăciune. Totodată, biserica, prin prezenţa ei ca şi construcţie, îi face pe oameni să o observe, pentru că aproape toate geamurile spitalului dau spre ea, iar în momentul în care noi tragem clopotele, omul aude şi ştie că este o biserică aici şi că poate cere ajutorul lui Dumnezeu chiar în acest spital“, a mărturisit pr. Cosmin Dan, slujitorul bisericii.
Zilnic, părintele răspunde la solicitările celor bolnavi, îi cercetează în saloane, le rosteşte rugăciuni la patul de suferinţă, îi spovedeşte şi împărtăşeşte pe cei suferinzi, alinând astfel sufletele celor care îşi pun speranţele în mila şi ajutorul lui Dumnezeu. Pastoraţia în spital nu este un lucru uşor, după cum mărturiseşte părintele, deseori preotul este pus situaţia de a explica pacientului că atât medicul, cât şi preotul sunt doar uneltele prin care lucrează Dumnezeu. Toate eforturile depuse de aceştia pentru vindecarea celui bolnav trebuie însă încununate de voinţa proprie a celui bolnav şi, mai presus de toate, de harul lui Dumnezeu, care face adevăratele minuni. 
„Oamenii, o parte din ei, doresc să se curăţească sufleteşte şi să se întărească cu har la biserică, prin participare la Sfintele Taine ale Bisericii. Însă mulţi nu sunt interesaţi de misiunea noastră ortodoxă în spital, ci consideră că este suficient ce au făcut până acum pentru sufletul lor. Este greu să convingi un astfel de om că prezenţa lui la biserică sau prezenţa lui Dumnezeu în viaţa lui îl poate ajuta în bine. Tot aşa, sunt unii care ajung prea târziu la biserică şi doresc minuni, cum doresc minuni din partea medicilor, dar nici medicii nu pot face minuni în ultima clipă, nici preotul nu poate face minuni. De aceea, prin Taina Sfântului Maslu sau prin alte Sfinte Taine pe care le săvârşim pentru cei bolnavi, noi nu considerăm că facem minuni, ci doar oferim harul sfinţitor al lui Dumnezeu. Prin Sfântul Maslu, cerem în primul rând iertarea păcatelor şi, fiind dezlegaţi de păcate, fiind uşuraţi de această povară, putem primi puteri noi de la Duhul Sfânt care să ne ajute să trecem prin această perioadă de suferinţă, care ne ţine în spital“, a menţionat pr. Cosmin Dan[1].


[1] George Giurgiu, „Întâlnire cu Dumnezeu pe patul de suferinţă” în ziarul Lumina, 06 Februarie 2013, http://ziarullumina.ro/Intalnire-cu-dumnezeu-pe-patul-de-suferinta-78874.html.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Cuvântul Ortodox

Cuvântul Ortodox

Sinpro

Sophia.ro

Libris.ro

Elefant.ro

Totalul afișărilor de pagină