!!!Important!!!

Acest blog reprezintă strict părerile mele.
Orice asociere între numele meu și documentele oficiale legate de ora de Religie (lecții, fișe, manuale, programe școlare etc) sau cu acțiunile oficiale ale Bisericii Ortodoxe Române sau ale Arhiepiscopiei Timișoarei ori ale Școlii Gimnaziale Satchinez nu-și are menirea. Aceste instituții nu pot fi responsabile pentru postările mele și nici trase la răspundere!


miercuri, 5 februarie 2014

Ție; Dascăle

Ție; Dascăle

Dascălul este cel mai mare lucru care există. Dascălul nu e altcineva decât cel care nu trăiește numai pentru sine, ci pentru elevii săi. Trăiește împreună cu ei. Va trăi în elevii săi chiar și după moartea sa.
Cel mai mare învățător este Domnul Iisus Hristos. El este modelul unic pentru învățătorii, profesorii creștini. Domnul Iisus Hristos nu a trăit pentru El Însuși. A trăit pentru noi. El a venit în lume să trăiască cu noi. Și în final, ne-a lăsat Trupul și Sângele Său să trăiască în noi.
Domnul Iisus Hristos ne-a învățat că a fi învățător înseamnă să trăiești pentru discipol și în discipol. Toate acestea nu le-a arătat Domnul Iisus Hristos, nu numai prin cuvinte, ci și prin exemplul său personal.
Să-L ai pe Domnul Hristos ca model de învățător este ceva absolut minunat. Este o experiență unică. Niciodată nu va putea intra rutina în viețile noastre. Tot timpul vor exista fericirea și bucuria de a trăi pentru elev. (Atât la bine, cât și la rău).
Dascălul care îl va avea ca model pe Domnul Iisus Hristos se va bucura de convingerea că viața lui nu este în van și chiar și după moarte va rămâne în inima elevilor săi.
Având această concepție despre profesia de dascăl, chiar și pentru cei cu mulți ani de experiență, fiecare an școlar este un nou început. Fiecare elev este o persoană nouă.
Noi, profesorii, trebuie să-i vedem pe toți elevii cum am vrea noi să ne vadă Dumnezeu.
Noi, profesorii, trebuie să le surâdem tuturor elevilor cum am vrea să ne surâdă nouă Dumnezeu.
Noi, profesorii, trebuie să-l iertăm pe fiecare elev, așa cum am vrea ca El să ne ierte pe noi. Nu le putem spune elevilor noștri: „Las` că te știu eu…”, fără să-i dai fiecăruia ocazia să se schimbe, să crească, să se maturizeze, fără să ai încredere în el. Trebuie să ne purtăm cu elevii așa cum s-a purtat tatăl cu fiul risipitor. Nu i-a zis: „Te cunosc eu…”, ci dimpotrivă, l-a iertat și l-a lăsat să crească, să se maturizeze. Iar fiul risipitor făcuse multe fapte mult mai rele decât fac elevii noștri azi.
În mod clar, noi, dascălii creștini, trebuie să știm să iertăm. Doar așa ne-am putea ruga Tatăl nostru împreună cu elevii noștri.
Înainte de rugăciunea Tatăl nostru, la celebrarea Euharistică, preotul exclamă: „prin Hristo, cu Hristos și în Hristos” (n.n. autorul care a scris aceste cuvinte se referă la Liturghia Bisericii din Apus). Data viitoare, când mergem la slujbă, să ne gândim la angajamentul nostru de dascăli creștini. Să medităm, deci, dacă ceea ce oferim noi este PRIN elevii noștri, CU elevii noștri sau ÎN elevii noștri. Doar așa vom fi mai aproape de ceea ce face Dumnezeu, modelul nostru.
Prin urmare, să începem ca și cum ar fi primul nostru an de predare, cu entuziasmul și inocența aceluia care L-a ascultat pentru prima oară pe Domnul Iisus Hristos exclamând: „Eu sunt Calea, Adevărul și Viața”. Să ne dedicăm cu toată ființa noastră, cu toate forțele, cu toată inima, cu tot sufletul, să arătăm aceea Cale, acel Adevăr și acea Viață elevilor noștri.
Doar așa vom fi adevărați dascăli creștini, fericiți pentru că trăim prin elevii noștri, cu elevii noștri și vom trăi chiar și după moarte, în elevii noștri[1].
(Hno, Julio Corazao)




[1] Hno, Julio Corazao, „Ție; Dascăle”, în Humberto A. agudelo C., Vitamine zilnice pentru suflet, vol. 2, ed. Pauline, București, 2006, pp. 62-65.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Cuvântul Ortodox

Cuvântul Ortodox

Sinpro

Sophia.ro

Libris.ro

Elefant.ro

Totalul afișărilor de pagină